Studiile ultimului deceniu confirmă că umorul nu este doar o trăsătură plăcută a personalității, ci un adevărat aliat al sănătății. Râsul reduce stresul, întărește legăturile sociale, sporește imunitatea și îmbunătățește calitatea vieții.
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca anunță demararea unui proiect de cercetare dedicat evaluării eficienței a două intervenții psihologice validate științific în tratamentul insomniei cronice.
Contextul acestui material vine de la un afiș pe care l-am întâlnit întâmplător și care promova un „curs de dezvoltare personală pentru copiii cu vârste între 4 și 6 ani”.
Pandemia de COVID-19 nu a fost doar o criză sanitară – a fost, poate mai profund, o criză a relațiilor sociale, a încrederii publice și a echilibrului psihologic colectiv. În România, efectele acestei perioade continuă să se resimtă nu doar în sistemul de sănătate sau în economie, ci în însăși coeziunea socială și în capacitatea noastră de a mai funcționa împreună, ca societate.
Un studiu recent analizează modul în care momentul mestecatului gumei influențează funcțiile cognitive, evidențiind beneficii pe termen scurt și potențiale interferențe în performanță.
Carl Jung, unul dintre cei mai influenți psihologi ai secolului XX, a abordat în mod profund și nuanțat frica omului în fața morții.
Populaţia ar trebui să ştie că are dreptul la servicii psihologice şi psihiatrice gratuite prin Casa Naţională de Asigurări, informaţiile putând fi obţinute de la medicul de familie.
Taţii care interacţionează mai mult cu copiii lor în primele luni de viaţă ale acestuia au un impact pozitiv asupra dezvoltării cognitive a copilului.
Joi, 31 octombrie, are loc o masă rotundă cu tema „Imigrarea legată de muncă: care sunt consecinţele pentru copiii lăsaţi acasă”.
Abonații Medic24 primesc un singur email pe săptămână, conținînd cele mai importante știri în domeniul medical.
2026 în sănătate: trei lucruri de care depinde încrederea publicului
România cardiovasculară: un diagnostic clar, o prevenție amânată