M-am vindecat de diverticuloză? Ce înseamnă dispariția simptomelor

Dacă durerile abdominale, balonarea sau tulburările de tranzit au dispărut după ce ai fost diagnosticat cu diverticuloză, este firesc să te întrebi dacă te-ai vindecat. Răspunsul necesită însă o distincție importantă: simptomele pot dispărea pentru perioade lungi sau chiar definitiv, fără ca acest lucru să însemne că diverticulii formați în peretele colonului au dispărut.

De fapt, multe persoane cu diverticuloză nu au niciun simptom. Diverticulii pot fi descoperiți întâmplător la o colonoscopie sau la o investigație imagistică efectuată din cu totul alt motiv.

Ce este, de fapt, diverticuloza?

Diverticulii sunt mici formațiuni asemănătoare unor săculeți care apar prin exteriorizarea unor porțiuni ale mucoasei colonului prin zone mai slabe ale peretelui intestinal. Prezența lor poartă numele de diverticuloză.

Un important consens internațional privind boala diverticulară, publicat în revista Gut, definește diverticuloza drept prezența diverticulilor colonici în absența simptomelor și precizează că diverticuloza în sine nu necesită tratament medical specific.

Atunci când diverticulii sunt asociați cu simptome sau complicații, medicii folosesc termenul mai larg de boală diverticulară.

Este importantă și diferența dintre diverticuloză și diverticulită:

• diverticuloză – există diverticuli la nivelul colonului, adesea fără simptome;
• boală diverticulară simptomatică – diverticulii sunt asociați cu simptome digestive, dar fără inflamație acută;
• diverticulită – unul sau mai mulți diverticuli devin inflamați, uneori fiind posibile complicații precum abcesul, perforația sau fistula.

Se poate vindeca diverticuloza?

Dacă prin „vindecare” înțelegem dispariția completă a diverticulilor deja formați, aceasta nu este, în mod obișnuit, ceea ce se întâmplă.

Diverticuloza descrie o modificare structurală a colonului. Nu există în prezent un tratament medicamentos care să elimine pur și simplu diverticulii existenți. În schimb, o persoană poate avea diverticuloză și să nu prezinte simptome ani întregi sau chiar deloc.

Prin urmare, expresia „m-am vindecat de diverticuloză” descrie de multe ori, mai corect, una dintre următoarele situații:

• simptomele digestive au dispărut;
• un episod de diverticulită s-a vindecat;
• tranzitul intestinal s-a normalizat după modificarea dietei sau a stilului de viață;
• persoana are diverticuli, dar aceștia nu mai produc nicio manifestare clinică.

Cu alte cuvinte, absența simptomelor este o veste bună, dar nu reprezintă dovada că diverticulii au dispărut anatomic.

Diverticuloza fără simptome trebuie tratată?

În general, nu printr-un tratament medicamentos specific. Consensul Fiesole precizează că diverticuloza colonică asimptomatică nu necesită tratament medical.

Accentul este pus mai degrabă pe un stil de viață asociat cu o sănătate intestinală bună și cu un risc mai mic de diverticulită: alimentație de bună calitate, aport adecvat de fibre, activitate fizică, evitarea fumatului și menținerea unei greutăți sănătoase.

Aceste măsuri nu trebuie însă interpretate ca metode prin care diverticulii sunt „dizolvați” sau eliminați.

Pot dieta și fibrele să ajute?

Datele epidemiologice susțin asocierea dintre o alimentație bogată în fibre și un risc mai mic de boală diverticulară și diverticulită.

Consensul internațional Fiesole arată că un aport mai mare de fibre este asociat cu un risc redus de diverticulită. În studiile analizate, sursele alimentare de fibre – în special fructele, cerealele integrale și alte alimente vegetale – par să fie importante.

Un document de practică clinică al American Gastroenterological Association (AGA) recomandă persoanelor care au avut diverticulită o alimentație de bună calitate, bogată în fructe, legume, cereale integrale și leguminoase, alături de activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți adecvate și evitarea fumatului.

Fibrele trebuie crescute treptat atunci când acest lucru este recomandat, deoarece o creștere bruscă a cantității poate favoriza temporar balonarea și disconfortul abdominal. Necesitatea suplimentelor de fibre trebuie discutată individual cu medicul, mai ales în prezența altor afecțiuni digestive.

Trebuie evitate semințele, nucile sau floricelele?

Recomandarea de a evita semințele, nucile, porumbul sau floricelele în diverticuloză a fost mult timp foarte răspândită. Explicația era că fragmentele mici de alimente ar putea pătrunde în diverticuli și ar declanșa inflamația.

Dovezile disponibile nu confirmă însă această ipoteză.

Un studiu prospectiv publicat în JAMA, care a urmărit peste 47.000 de bărbați, nu a identificat o creștere a riscului de diverticulită sau hemoragie diverticulară asociată consumului de nuci, porumb sau popcorn.

Consensul internațional actual ajunge la aceeași concluzie: nu există dovezi că semințele ar provoca în mod obișnuit complicații ale bolii diverticulare.

În absența unei recomandări medicale individuale, o persoană cu diverticuloză nu trebuie, așadar, să elimine automat din alimentație nucile și semințele doar pentru că acestea sunt mici.

Ce înseamnă dacă am avut diverticulită și acum mă simt bine?

Aici termenul de „vindecare” poate fi mai potrivit, dar se referă la episodul inflamator, nu neapărat la diverticuloză.

Un episod de diverticulită acută se poate remite complet. Durerea, febra și inflamația dispar, iar pacientul revine la alimentația și activitatea obișnuite. Diverticulii care au favorizat apariția episodului pot însă rămâne prezenți.

Majoritatea pacienților nu dezvoltă permanent complicații după un episod necomplicat, dar recurențele sunt posibile. Potrivit AGA, aproximativ 20% dintre persoanele cu diverticulită pot avea unul sau mai multe episoade recurente într-un interval de zece ani.

Riscul nu poate fi redus la zero. Alimentația de bună calitate, activitatea fizică, controlul greutății și evitarea fumatului sunt însă asociate cu un risc mai mic.

Există o dietă care să „vindece” diverticulii?

Nu există dovezi că o anumită dietă, un supliment sau un aliment poate face diverticulii deja formați să dispară.

Există însă dovezi privind relația dintre tiparul general de alimentație și riscul de diverticulită. Un studiu prospectiv publicat în Gastroenterology a observat un risc mai mare de diverticulită la persoanele care urmau predominant un model alimentar occidental, cu mai multă carne roșie, cereale rafinate și produse bogate în grăsimi, comparativ cu persoanele care aveau un model alimentar bogat în fructe, legume și cereale integrale.

Important este că aceste rezultate descriu asocieri privind riscul. Ele nu demonstrează că un anumit aliment poate provoca sau vindeca singur diverticuloza.

Dar dacă durerile abdominale continuă?

Prezența diverticulilor nu înseamnă automat că orice durere abdominală este provocată de aceștia.

Simptome precum balonarea, crampele, constipația sau diareea pot apărea și în sindromul de intestin iritabil, intoleranțe alimentare sau alte afecțiuni digestive.

AGA atrage atenția că simptomele digestive persistente pot continua uneori și după un episod de diverticulită. Dacă acestea nu dispar, poate fi necesară excluderea unei inflamații persistente sau a altor cauze înainte ca simptomele să fie atribuite diverticulilor.

De aceea, simpla constatare a diverticulozei la colonoscopie nu dovedește întotdeauna că aceasta este cauza unei dureri abdominale cronice.

Este nevoie de colonoscopie după diverticulită?

Nu există o regulă identică pentru toți pacienții. Necesitatea unei colonoscopii după un episod de diverticulită depinde de severitatea episodului, istoricul pacientului și momentul ultimei colonoscopii.

În practica medicală, investigația poate fi recomandată pentru a exclude alte afecțiuni ale colonului care pot produce manifestări asemănătoare. Colonoscopia nu se efectuează, de regulă, în faza acută a diverticulitei, ci după remiterea inflamației, atunci când medicul consideră că este indicată.

Diverticuloza înseamnă că voi face obligatoriu diverticulită?

Nu. Cele două diagnostice nu sunt sinonime.

Foarte multe persoane trăiesc cu diverticuli fără să dezvolte vreodată inflamație sau alte complicații. Diverticuloza devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă și este deseori descoperită întâmplător.

O revizuire sistematică publicată în 2024 subliniază caracterul multifactorial al bolii diverticulare: intervin factori genetici, structura peretelui colonului, alimentația, greutatea corporală, fumatul și alți factori de mediu. Prezența diverticulilor, luată singură, nu permite prezicerea cu certitudine a evoluției unei persoane.

Când trebuie consultat rapid medicul?

O persoană cunoscută cu diverticuloză nu ar trebui să presupună că orice simptom nou reprezintă doar „diverticulii”. Durerea abdominală intensă sau persistentă, în special în partea stângă inferioară a abdomenului, poate necesita evaluare medicală.

Potrivit National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, diverticulita se poate manifesta prin durere abdominală, febră și frisoane, modificări ale tranzitului, greață sau vărsături.

Este importantă evaluarea medicală în special atunci când apar:

• durere abdominală puternică sau care se agravează;
• febră sau frisoane;
• vărsături persistente;
• sânge în scaun sau sângerare rectală;
• abdomen foarte sensibil sau distensia abdominală importantă;
• alterarea stării generale.

„M-am vindecat de diverticuloză”: cum poate fi formulată mai corect situația?

Dacă ai primit în trecut diagnosticul de diverticuloză, dar în prezent nu mai ai simptome, vestea este în mod evident favorabilă. Din punct de vedere medical însă, formularea cea mai exactă este de obicei că diverticuloza este asimptomatică sau că simptomele bolii diverticulare s-au remis.

Dacă ai avut diverticulită, se poate spune că episodul acut s-a vindecat după dispariția inflamației și a simptomelor. Aceasta nu înseamnă automat că diverticulii colonului au dispărut și nici că un nou episod este imposibil.

Pe scurt: te poți simți complet bine și poți rămâne fără simptome pe termen lung, ceea ce este situația obișnuită pentru numeroase persoane cu diverticuloză. Obiectivul nu este neapărat „eliminarea” diverticulilor, ci menținerea colonului fără inflamație, complicații și simptome care afectează calitatea vieții.

Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Diagnosticul și conduita în diverticuloză sau diverticulită trebuie stabilite individual, în funcție de simptome, antecedente și rezultatele investigațiilor.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.