Rubrica Educație digitală

Cinci întrebări simple pot ajuta la evaluarea informațiilor văzute pe rețelele sociale și la recunoașterea mai ușoară a dezinformării.

Un proiect european arată cum suplimentele, slăbitul și „superalimentele” sunt folosite în mesaje înșelătoare despre nutriție pe rețelele sociale.

Mircea Beuran avertizează asupra impactului rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor: dependență, anxietate și scăderea stimei de sine.

De ce este important să cunoști mecanismele de bază ale AI – informație pentru profesioniștii în sănătate. Ce înseamnă, de fapt, igiena digitală și cum corectăm informația fără să devenim cenzori.

În România, folosirea chatboților medicali implică riscuri suplimentare din cauza nivelului scăzut de educație digitală. Utili pentru informare, periculoși pentru autodiagnostic.

Tot mai mulți părinți publică pe Facebook imagini și informații despre copiii bolnavi. De ce se întâmplă acest lucru?

Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, avertizează asupra dezinformării medicale și cere reconstruirea încrederii dintre medici și pacienți.

Revista Nature a publicat recent un articol dedicat strategiilor recomandate de cercetători pentru a combate eficient antivaccinismul și pentru a crește încrederea publicului în imunizare.

Un articol publicat ieri în BMJ de Simon Williams și Sander van der Linden atrage atenția asupra unui aspect adesea ignorat: susceptibilitatea la dezinformare nu este egal distribuită în societate.

Ghidurile clinice oferă un sprijin esențial în medicina modernă prin recomandările bazate pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, ajutând medicii să ia decizii corecte, coerente și argumentate.

Accesul deschis la informația științifică poate deveni un instrument esențial pentru medicii de familie și alți profesioniști din sănătate.

Termenul „astroturf” vine de la marca omonimă de gazon artificial (de plastic) și este folosit pentru a descrie o simulare de susținere publică ce pare autentică, dar este orchestrată de interese private – companii, grupuri de lobby sau influenceri plătiți.

Unele site-uri medicale arată profesionist, dar răspândesc pseudoștiință. Iată cum le recunoști și cum îți poți proteja pacienții de dezinformare.

Zilnic apar sute de studii noi în domeniul sănătății. Pentru medicii de familie și alți profesioniști, apare adesea întrebarea: cum știu dacă un studiu merită luat în serios?