Suplimentele alimentare și slăbitul, teme dominante în dezinformarea online despre alimentație

Suplimentele alimentare, slăbitul rapid și așa-numitele „superalimente” se numără printre temele cel mai frecvent întâlnite în mesajele potențial înșelătoare despre alimentație distribuite de influenceri europeni, potrivit rezultatelor preliminare ale proiectului european Infoodmation. Analiza arată însă că dezinformarea nu ia întotdeauna forma unei afirmații evident false: adesea, mesajul devine înșelător prin exagerare, omisiunea unor informații importante sau prin crearea unei aparențe de credibilitate.

Rezultatele au fost prezentate în cadrul unui workshop organizat de European Food Information Council (EUFIC) și Fundación Maldita.es, în cadrul proiectului Infoodmation, care investighează modul în care media, rețelele sociale și marketingul influențează alegerile alimentare ale consumatorilor.

Proiectul a analizat peste 540.000 de postări publicate pe rețele sociale de influenceri populari din 16 țări europene. Aproximativ 24.000 dintre acestea aveau legătură cu alimentația.

Suplimentele, slăbitul și „superalimentele”, printre temele recurente

În cadrul narațiunilor de dezinformare urmărite de cercetători, suplimentele alimentare au fost tema identificată cel mai frecvent, apărând în 474 de postări.

Au urmat mesajele despre pierderea în greutate, identificate în 256 de postări, cele despre „superalimente”, în 242 de postări, și mesajele despre „detoxifiere”, în 76 de postări.

Aceste cifre trebuie interpretate cu atenție. Ele nu înseamnă că toate postările despre suplimente, slăbit sau anumite alimente sunt dezinformare și nici nu reprezintă proporția tuturor celor aproximativ 24.000 de postări despre alimentație. Cercetătorii au urmărit apariția unor narațiuni specifice considerate potențial înșelătoare.

O informație poate induce în eroare fără să fie complet falsă

O a doua componentă a proiectului a analizat separat 322 de exemple de comunicare potențial înșelătoare, colectate din 13 țări europene. Exemplele proveneau nu doar de pe rețelele sociale, ci și din reclame, ambalaje și comunicarea de la punctele de vânzare.

Cercetătorii au constatat că mesajele problematice funcționau frecvent prin sugestie, exagerare sau eliminarea contextului, nu neapărat printr-o afirmație care putea fi demonstrată simplu ca fiind falsă.

Printre exemple s-au numărat mesajele care sugerează că „natural” înseamnă automat mai sănătos, că un anumit „superaliment” oferă beneficii excepționale sau că alimentele locale și tradiționale sunt, prin definiție, superioare.

Dintre exemplele analizate care conțineau afirmații textuale privind sănătatea sau sustenabilitatea, 67% nu ofereau informațiile nutriționale sau despre ingrediente necesare pentru evaluarea afirmației.

Logo-uri, „premii” și reclame care seamănă cu articolele

Analiza a identificat și tehnici prin care un mesaj poate dobândi o aparență de autoritate.

Printre acestea se numără acumularea de logo-uri și etichete pe ambalaje sau materiale promoționale, utilizarea unor premii ori certificări cu valoare neclară și prezentarea publicității într-o formă asemănătoare conținutului editorial.

Alte mesaje utilizau formulări senzaționaliste sau alarmiste. În cazul influencerilor, cercetătorii au întâlnit mai frecvent discursuri care prezentau alimente obișnuite drept periculoase sau „toxice”.

Rețelele sociale au reprezentat cel mai frecvent canal în colecția de exemple analizată, iar clipurile video scurte au fost formatul dominant în social media.

Patru întrebări utile înainte de a crede un sfat alimentar online

Rezultatele proiectului sugerează că verificarea informațiilor despre alimentație nu ar trebui să se limiteze la întrebarea „este adevărat sau fals?”. Utilizatorii pot analiza și modul în care le este prezentată informația.

1. Cine face afirmația și ce vrea de la mine? Un medic, cercetător sau instituție publică și un creator de conținut care vinde produsul despre care vorbește nu au aceleași interese. Existența unei relații comerciale nu demonstrează că informația este falsă, dar este un context important.

2. Sunt prezentate dovezi verificabile? Formulări precum „studiile arată”, „medicii recomandă” sau „dovedit științific” au o valoare limitată dacă nu este posibilă identificarea sursei pe care se bazează afirmația.

3. Lipsește contextul? O afirmație poate fi tehnic corectă și totuși să inducă în eroare dacă nu explică dimensiunea efectului, populația în care a fost observat, doza utilizată sau limitele cercetării.

4. Un singur produs este prezentat drept soluția unei probleme complexe? Promisiunile că un supliment, un aliment sau o băutură poate „detoxifia” organismul, transforma rapid metabolismul sau rezolva o problemă medicală complexă reprezintă un motiv pentru o verificare suplimentară a informației.

Copiii, tinerii și persoanele cu boli cronice pot fi mai vulnerabili

Workshopul Infoodmation a acordat o atenție specială grupurilor care pot fi mai vulnerabile la astfel de mesaje.

Copiii și adolescenții pot fi influențați mai ușor de mesajele emoționale, de apartenența la un grup sau de asocierea unui produs cu un influencer pe care îl urmăresc. Ambalajele atractive, „aura” de produs sănătos și conținutul alarmist pot contribui la această influență.

Persoanele care trăiesc cu boli cronice reprezintă o altă categorie importantă, deoarece căutarea unor soluții pentru simptome sau pentru controlul bolii le poate expune promisiunilor alimentare și terapeutice insuficient susținute de dovezi.

Și inteligența artificială poate produce răspunsuri convingătoare, dar incomplete

Participanții la workshop au discutat și despre informațiile privind alimentația generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Un sistem AI poate produce un răspuns formulat fluent și aparent credibil, dar care omite informații esențiale despre istoricul medical al unei persoane sau contextul în care se aplică o recomandare.

Autorii precizează însă că proiectul prezentat nu a testat direct acuratețea răspunsurilor generate de inteligența artificială. Riscurile asociate AI au făcut parte din discuțiile workshopului și nu reprezintă un rezultat al analizei celor peste 540.000 de postări.

Infoodmation: cum influențează informația ceea ce ajunge în farfurie

Infoodmation este un proiect european desfășurat în perioada 2025–2027 și coordonat de EUFIC. Proiectul urmărește să studieze modul în care presa, social media și diferitele forme de marketing influențează percepțiile, cunoștințele și alegerile consumatorilor privind alimentația.

Actualele rezultate provin din etapa de analiză a peisajului informațional și au fost prezentate în cadrul unui workshop cu experți și alte părți interesate. Ele nu reprezintă rezultatele unui studiu clinic și nici, în forma prezentată în această săptămână, o publicație științifică peer-reviewed.

Etapele următoare ale proiectului urmăresc să transforme aceste observații în recomandări pentru autorități, companii și organizații ale societății civile și în instrumente care să îmbunătățească alfabetizarea alimentară și capacitatea publicului de a evalua informațiile întâlnite online.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.