Noua grilă de salarizare în sănătate 2027

Proiectul noii legi a salarizării nu propune doar creșterea salariilor de bază, ci o restructurare amplă a modului în care sunt calculate veniturile personalului din sistemul public de sănătate. Reducerea sporurilor și modificarea plății gărzilor pot face ca o parte dintre angajați să câștige mai puțin, chiar dacă salariul de bază crește.

La data redactării acestei analize, proiectul se află încă în proces de consultare și negociere. Grilele, coeficienții, sporurile și regulile privind gărzile pot fi modificate înainte ca legea să fie adoptată.

Noua grilă nu înseamnă automat salarii mai mari

Proiectul noii legi a salarizării introduce o structură comună pentru personalul plătit din fonduri publice, bazată pe 12 grade salariale și pe coeficienți cuprinși între 1,00 și 8,00.

Salariul de bază ar urma să fie calculat prin înmulțirea coeficientului corespunzător funcției cu o valoare de referință stabilită prin lege. Pentru sănătate, cele patru grile salariale existente ar urma să fie reunite într-o singură grilă.

La prima vedere, noul sistem promite o structură mai simplă și mai predictibilă. Totuși, venitul real al unui angajat din sănătate nu este format numai din salariul de bază. Sporurile pentru condiții de muncă, gărzile, activitatea de noapte și munca desfășurată în weekend sau în zilele de sărbătoare legală pot reprezenta o parte importantă a venitului lunar.

Din acest motiv, întrebarea esențială nu este doar dacă salariul de bază va crește, ci care va fi venitul brut total după aplicarea noilor reguli.

Primele prevederi și grile publicate au fost prezentate în analiza Medic24 privind modul în care ar putea fi schimbate salariile personalului medical din 2027.

Cum ar urma să fie stabilit salariul de bază

Proiectul prevede stabilirea salariilor prin raportarea fiecărei funcții la un coeficient. În documentele publicate în luna mai 2026 este menționată o valoare de referință de 4.100 de lei, care ar urma să fie înmulțită cu coeficientul corespunzător postului.

În cazul unui coeficient de 4,00, de exemplu, salariul de bază rezultat ar fi de 16.400 de lei brut. Acesta nu reprezintă însă venitul brut total, care poate include sporuri, indemnizații, plata gărzilor și alte componente variabile.

Pentru personalul din sănătate, coeficientul concret ar putea fi stabilit într-un interval de aproximativ plus sau minus 10%, în funcție de categoria unității sanitare, secție, compartiment, specialitate, volumul de activitate și condițiile de muncă.

Criteriile exacte ar urma să fie stabilite ulterior prin ordin al ministrului Sănătății. Prin urmare, o parte importantă a impactului noii legi nu va rezulta direct din textul adoptat de Parlament, ci din legislația secundară elaborată ulterior.

Această marjă poate permite diferențierea între unități și specialități, dar introduce și un risc: doi angajați cu aceeași funcție ar putea fi poziționați diferit în interiorul intervalului, în funcție de criteriile stabilite și de modul în care acestea sunt aplicate.

Reducerea sporurilor este principala sursă de îngrijorare

Una dintre cele mai contestate modificări este reducerea componentei variabile a veniturilor.

Documentele care însoțesc proiectul prevăd limitarea sporurilor pentru condiții de muncă la cel mult 50% din salariul de bază, față de plafoanele actuale care pot ajunge, pentru anumite activități și locuri de muncă, până la 85%.

Sunt propuse plafoane mai mici și pentru activitatea din neonatologie, sălile de naștere, laboratoare, unitățile în care există expunere la radiații și alte locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau periculoase.

Proiectul introduce și un plafon general potrivit căruia suma sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din totalul salariilor de bază la nivelul ordonatorului principal de credite, cu excepțiile prevăzute de lege.

Plafonul global este diferit de plafonul individual. Chiar dacă un angajat s-ar putea încadra teoretic pentru un anumit procent de spor, unitatea sanitară ar trebui să respecte și limita stabilită la nivelul masei salariale.

În practică, nivelul efectiv al sporurilor poate depinde atât de încadrarea locului de muncă, cât și de bugetul și deciziile administrative ale instituției.

Plata gărzilor ar putea fi redusă semnificativ

O altă modificare majoră privește gărzile și activitatea desfășurată în weekend sau în zilele de sărbătoare legală.

În forma analizată, majorările actuale de 75% sau 100% ar urma să fie înlocuite cu un tarif orar majorat cu numai 10% față de tariful corespunzător unei ore normale de lucru.

Această regulă poate avea un impact important asupra medicilor care efectuează mai multe gărzi lunar și asupra angajaților care lucrează frecvent în weekend, noaptea sau în zilele de sărbătoare legală.

Ministerul Sănătății a contestat oficial această prevedere și a arătat că o majorare de numai 10% nu reflectă responsabilitatea profesională, efortul și sacrificiul asociate continuității asistenței medicale.

În propunerile transmise pentru modificarea proiectului, Ministerul Sănătății a cerut ca activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal și în sărbătorile legale să fie plătită cu o majorare de 100%.

Ministerul a solicitat și reglementarea distinctă a diferitelor tipuri de gărzi, precum și recunoașterea mai clară a responsabilității și a condițiilor dificile de muncă.

Ce înseamnă garanția că veniturile nu vor scădea

Reprezentanții Guvernului au susținut că niciun venit aflat în plată nu va scădea după intrarea în vigoare a legii.

Textul proiectului include un mecanism tranzitoriu prin care angajatului i se acordă o diferență individuală atunci când salariul lunar calculat în baza noii legi este mai mic decât salariul aferent lunii decembrie 2026.

Protecția nu este însă nelimitată. Diferența ar urma să fie acordată numai atât timp cât angajatul rămâne pe aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții, cel târziu până la 31 decembrie 2031.

Formularea lasă mai multe situații insuficient clarificate:

• ce se întâmplă dacă angajatul este mutat într-o altă secție;
• cum este tratată schimbarea condițiilor de muncă;
• ce se întâmplă la promovarea profesională;
• cum sunt calculate gărzile și sporurile variabile;
• dacă protecția vizează salariul de bază sau întregul venit lunar efectiv.

Pentru personalul medical, menținerea formală a salariului de bază nu garantează automat menținerea venitului total, mai ales dacă numărul gărzilor, nivelul sporurilor sau programul de lucru se modifică.

Documentele publicate conțin date diferite privind aplicarea legii

Un element care reduce predictibilitatea reformei este lipsa de concordanță dintre unele documente publicate sau circulate în cadrul consultărilor.

Textul proiectului din 25 mai 2026 indică intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2027 și o valoare de referință de 4.100 de lei.

În alte documente asociate reformei au fost menționate data de 1 iulie 2027 și o valoare de referință de 4.325 de lei.

Diferențele pot proveni din utilizarea unor versiuni succesive ale proiectului, însă sunt esențiale pentru orice simulare salarială. Un calcul bazat pe o valoare de referință de 4.100 de lei va produce rezultate diferite față de unul realizat cu 4.325 de lei.

Până la publicarea unei versiuni unice, corelate juridic și bugetar, valorile prezentate trebuie privite ca propuneri, nu ca salarii definitive pentru anul 2027.

Ce arată simulările oficiale

Simulările prezentate de autorități indică majorări pentru unele categorii profesionale și o reducere a diferențelor mari dintre veniturile acordate în unități sanitare diferite.

Pentru funcția de medic primar, una dintre simulările prezentate public indică un venit brut lunar median de 22.016 lei în 2027, față de 21.437 lei în 2026.

Diferența mediană este relativ redusă, de aproximativ 579 de lei brut. Simularea sugerează însă o creștere a valorilor minime și o reducere a veniturilor maxime, ceea ce arată că reforma urmărește și comprimarea diferențelor salariale.

Pentru asistentul medical principal, salariul de bază median ar urma să crească de la 6.084 de lei la 7.790 de lei brut. Venitul brut lunar median, care include și componentele variabile, ar crește însă de la 11.270 la 11.788 de lei.

Exemplul arată diferența dintre creșterea salariului de bază și creșterea venitului total. Salariul de bază ar crește cu aproximativ 28%, dar venitul brut total median ar avansa cu mai puțin de 5%.

Pentru unii angajați, această mutare a unei părți din venit din zona sporurilor către salariul de bază poate aduce mai multă stabilitate. Pentru alții, în special pentru cei care beneficiază în prezent de sporuri ridicate sau efectuează multe gărzi, efectul poate fi negativ.

Medicii rezidenți contestă coeficienții și reducerea sporurilor

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți a atras atenția că majorarea valorii de referință nu compensează în toate cazurile scăderea coeficienților și reducerea componentei variabile.

Potrivit poziției organizației, coeficientul propus pentru medicul rezident din anul I a fost redus de la 2,28 la 1,92, iar cel pentru medicul rezident din anul II, de la 2,44 la 2,08. Reduceri sunt semnalate și pentru următorii ani de pregătire.

Aplicarea coeficientului de 1,92 la valoarea de referință de 4.100 de lei ar genera un salariu de bază brut de 7.872 de lei pentru rezidentul din anul I. Pentru a evalua însă venitul real trebuie adăugate sporurile și plata activității suplimentare, în forma în care acestea vor rămâne în textul final.

Medicii rezidenți avertizează că scăderea coeficienților, asociată cu reducerea sporurilor, poate diminua veniturile celor care lucrează în secții cu risc ridicat, în specialități solicitante sau în programe care includ activitate de noapte.

Poziția rezidenților a fost prezentată pe larg de Medic24 în articolul privind riscul scăderii veniturilor prin reducerea sporurilor.

Ministerul Sănătății cere coeficienți mai mari

Obiecțiile față de proiect nu provin numai din partea sindicatelor.

Ministerul Sănătății a arătat că personalul din sănătate este poziționat prea jos în raport cu alte familii ocupaționale și a cerut majorarea coeficienților pentru mai multe categorii profesionale.

Instituția solicită o ierarhizare care să reflecte:

• nivelul de pregătire profesională;
• responsabilitatea actului medical;
• complexitatea activității;
• riscurile profesionale;
• volumul și intensitatea muncii;
• necesitatea asigurării continuității serviciilor medicale.

Ministerul a propus și testarea unui mecanism de salarizare în funcție de performanță, printr-un program-pilot desfășurat pe o perioadă de 24 de luni.

Componenta variabilă bazată pe performanță ar putea ajunge, potrivit propunerii, până la 100% din salariul de bază. Mecanismul nu este însă suficient detaliat în prezent.

Rămâne de stabilit cine va defini indicatorii, cum vor fi evaluate diferențele dintre specialități și unități și cum va fi evitată penalizarea medicilor care lucrează în spitale cu deficit de personal, dotări insuficiente sau pacienți cu patologii complexe.

Colegiul Medicilor cere protejarea gărzilor și a carierei profesionale

Colegiul Medicilor din România a apreciat că forma proiectului nu reflectă suficient responsabilitatea, complexitatea, durata pregătirii și impactul social al profesiei medicale.

Printre modificările solicitate se află majorarea coeficienților pentru toate gradele profesionale, menținerea majorării de 100% pentru gărzile efectuate în weekend și în zilele de sărbătoare legală și evitarea situațiilor în care promovarea într-un grad profesional superior ar determina scăderea venitului.

Poziția este relevantă deoarece confirmă existența unui punct comun între Ministerul Sănătății, organizațiile profesionale și sindicate: plata propusă pentru continuitatea asistenței medicale este considerată insuficientă.

Solidaritatea Sanitară: impactul depinde decisiv de sporuri

Federația Solidaritatea Sanitară susține că proiectul este încă departe de o formă care să poată fi trimisă Parlamentului și solicită continuarea consultărilor, corectarea grilelor și realizarea unor simulări detaliate.

Poziția organizației a fost prezentată de Medic24 în articolul „Proiectul este departe de a fi gata”.

Federația a realizat și un studiu de evaluare a impactului, bazat pe 41.592 de simulări individuale introduse de angajați prin comparatorul salarial al organizației.

Rezultatele diferă considerabil în funcție de ipotezele utilizate pentru acordarea viitoarelor sporuri.

În scenariul optimist, în care sporurile sunt acordate la niveluri apropiate de plafoanele maxime permise, 77,9% dintre angajații incluși în simulare ar înregistra creșteri, iar 22,1% ar pierde venituri.

În scenariul considerat de federație mai prudent sau mai apropiat de modul în care ar putea fi aplicate efectiv limitele bugetare, aproximativ 78% dintre participanți ar înregistra pierderi.

Aceste rezultate nu reprezintă o simulare oficială și trebuie interpretate în contextul metodologiei sindicale. Ele arată însă cât de mult depinde rezultatul final de nivelul sporurilor, de gărzile efectuate și de modul de aplicare a plafonului global.

Personalul auxiliar poate câștiga, iar personalul TESA rămâne vulnerabil

Analiza Solidaritatea Sanitară indică potențiale creșteri importante pentru o parte a personalului auxiliar sanitar și pentru unele profesii tehnice sau paraclinice. În anumite situații, creșterile mediane estimate depășesc 30%.

Aceste categorii pot beneficia de majorarea salariului de bază și de reducerea dependenței de sporuri.

Personalul TESA și alte categorii nemedicale din unitățile sanitare apar însă printre grupurile vulnerabile. Potrivit simulărilor federației, personalul TESA ar putea înregistra o pierdere mediană de aproximativ 4% chiar și în scenariul optimist, mai mult de 58% dintre angajații analizați fiind afectați.

Situația personalului nemedical este importantă pentru funcționarea spitalelor. Serviciile economice, tehnice, administrative, juridice, informatice și de achiziții sunt esențiale, chiar dacă nu participă direct la actul medical.

ATI, UPU și specialitățile cu multe gărzi sunt cele mai expuse

Riscul cel mai mare de reducere a venitului apare în cazul angajaților care lucrează în secții cu sporuri ridicate și efectuează frecvent gărzi sau activitate în afara programului normal.

Sunt vizate în special:

• secțiile de anestezie și terapie intensivă;
• unitățile de primiri urgențe;
• secțiile de boli infecțioase;
• laboratoarele și activitățile cu expunere la radiații;
• neonatologia și sălile de naștere;
• specialitățile în care continuitatea este asigurată prin numeroase gărzi;
• unitățile cu deficit de personal și programe de lucru extinse.

În aceste domenii, o creștere a salariului de bază poate fi anulată de reducerea sporului pentru condiții de muncă și de modificarea tarifului pentru gărzile din weekend sau din zilele de sărbătoare legală.

Reforma nu produce, prin urmare, același efect pentru toți medicii, asistenții sau angajații auxiliari. Impactul depinde de funcție, specialitate, secție, programul de lucru și structura actuală a venitului.

Peste 60% dintre angajații consultați iau în calcul plecarea

Într-o consultare desfășurată în perioada 9–15 iunie 2026, Federația Solidaritatea Sanitară a primit răspunsuri de la 3.290 de angajați din sistemul public de sănătate, din 41 de județe și București.

Dintre respondenți, 61,3% au declarat că ar lua în calcul plecarea din sistemul public dacă proiectul nu este corectat.

Totodată:

• 93,9% au cerut protejarea venitului total actual;
• 88,6% au solicitat plata distinctă a muncii de noapte;
• 87,5% au cerut o majorare de 100% pentru munca din weekend și din zilele de sărbătoare legală;
• 85,1% au respins plafonul de 20% aplicat sporurilor sau au acceptat această limită numai în anumite condiții.

Consultarea nu este un sondaj reprezentativ pentru întregul sistem, întrucât participarea a fost voluntară. Rezultatele indică însă nivelul ridicat de neîncredere în forma actuală a proiectului.

Datele au fost prezentate și în materialul Medic24 despre riscul plecării angajaților din sistemul public de sănătate.

SANITAS cere retragerea sau modificarea substanțială a proiectului

Federația SANITAS a respins proiectul în forma publicată, pe care îl consideră inechitabil, incomplet și nefavorabil personalului din sănătate și asistență socială.

Reprezentanții federației au avertizat că veniturile ar putea fi plafonate sau reduse pentru mai mult de jumătate dintre salariați. În unele estimări comunicate public, proporția angajaților care ar putea pierde venituri ajunge până la 60%.

Și în acest caz, estimările depind de ipotezele privind sporurile și componentele variabile. Poziția SANITAS confirmă însă opoziția ambelor mari federații reprezentative din sănătate față de forma inițială a proiectului.

Patru efecte diferite în interiorul aceleiași reforme

Noua grilă poate produce cel puțin patru tipuri de rezultate.

O parte dintre angajații cu salarii de bază mici, în special din categoriile auxiliare, pot obține creșteri clare.

Alți angajați pot primi un salariu de bază mai mare, dar o creștere redusă a venitului brut total, deoarece o parte din sporuri este absorbită sau limitată.

Unele categorii pot beneficia de reducerea diferențelor dintre spitale și de o salarizare mai predictibilă.

Personalul care lucrează în condiții periculoase, desfășoară activitate de noapte sau efectuează multe gărzi poate pierde însă o parte din venitul lunar dacă regulile privind sporurile și gărzile nu sunt corectate.

De aceea, proiectul nu poate fi evaluat numai prin compararea salariilor de bază din 2026 cu cele propuse pentru 2027.

Ce trebuie verificat de fiecare angajat

Pentru o evaluare realistă a impactului individual, fiecare profesionist din sistemul public de sănătate trebuie să urmărească cinci elemente:

1. coeficientul exact corespunzător funcției, gradului și vechimii;
2. valoarea de referință prevăzută în versiunea finală a legii;
3. sporurile care vor putea fi acordate pentru secția și condițiile concrete de muncă;
4. modul de plată a gărzilor, nopților, weekendurilor și sărbătorilor legale;
5. condițiile în care va fi acordată și menținută diferența salarială tranzitorie.

O simulare individuală trebuie să compare venitul brut total actual cu venitul brut total estimat în noul sistem. Compararea exclusivă a salariilor de bază poate crea impresia unei creșteri care nu se regăsește integral în suma încasată lunar.

Ce rămâne de clarificat înainte de adoptare

Forma finală a reformei trebuie să ofere răspunsuri clare privind protejarea venitului total, nu doar a salariului de bază.

Este necesară stabilirea unei formule adecvate pentru plata gărzilor și a activității din weekend și sărbători legale, precum și diferențierea reală între specialități și condiții de muncă.

Trebuie clarificat modul în care va funcționa plafonul global de 20%, astfel încât unitățile cu activitate intensă și cu numeroase locuri de muncă încadrate în condiții periculoase să nu fie dezavantajate.

Personalul TESA și celelalte categorii nemedicale trebuie incluse într-o analiză distinctă, deoarece funcționarea spitalelor depinde și de aceste servicii.

Guvernul trebuie să publice simulări pentru fiecare funcție și categorie profesională, realizate pe baza unei singure versiuni a proiectului, cu aceeași dată de aplicare, aceeași valoare de referință și aceleași reguli pentru sporuri.

Concluzie

Noua grilă de salarizare din sănătate poate corecta unele inechități, poate crește salariile de bază pentru mai multe categorii și poate reduce diferențele mari dintre unitățile sanitare.

În forma analizată, proiectul transferă însă o parte importantă a veniturilor din zona sporurilor și a gărzilor către salariul de bază. Această schimbare îi poate avantaja pe angajații cu sporuri mici, dar îi poate dezavantaja pe cei care lucrează în condiții dificile, efectuează multe gărzi sau asigură continuitatea serviciilor medicale.

Principala problemă nu este existența unei noi grile, ci raportul dintre salariul fix și plata responsabilității, riscului, nopților și muncii suplimentare.

Până la adoptarea formei finale și publicarea normelor de aplicare, cifrele vehiculate pentru anul 2027 trebuie tratate ca simulări. Pentru angajații din sănătate, adevăratul test al reformei va fi venitul total înscris pe fluturașul de salariu, nu coeficientul prezentat în grilă.

Referințe

• Ministerul Muncii – proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
• Ministerul Sănătății – propuneri oficiale pentru modificarea proiectului
• Federația Solidaritatea Sanitară – studiul privind impactul proiectului
• Federația Solidaritatea Sanitară – consultarea angajaților din sănătate
• Medic24 – Noua lege a salarizării în sănătate
• Medic24 – Poziția medicilor rezidenți
• Medic24 – Reacția Federației Solidaritatea Sanitară
• Medic24 – Consultarea angajaților din sistemul public

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.