Sănătatea ar fi primit 2,9 miliarde de lei în noua lege a salarizării. Negocierile au eșuat

Sănătatea urma să primească o alocare de 2,9 miliarde de lei în ultima variantă negociată a noii legi a salarizării unitare, a doua cea mai mare sumă dintre sectoarele publice, după educație. Proiectul nu a mai ajuns însă la un consens politic, iar negocierile au „eșuat oficial”, a anunțat miercuri seara ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Într-o declarație publicată pe pagina sa de Facebook, Dragoș Pîslaru a prezentat evoluția negocierilor pentru reforma salarizării din sectorul public și a detaliat inclusiv scenariile analizate pentru angajații din sănătate.

Ministrul a atribuit eșecul negocierilor PSD și a formulat mai multe acuzații politice la adresa partidului și a unor organizații sindicale. În ceea ce privește sectorul sanitar, informația cu impact direct asupra angajaților este însă că ultima formulă analizată prevedea pentru sănătate aproximativ 2,9 miliarde de lei din bugetul suplimentar al noii grile de salarizare.

Sănătatea, a doua cea mai mare alocare din proiect

Potrivit lui Pîslaru, după mai multe variante și simulări, limita bugetară avută în vedere pentru întreaga reformă a salarizării a fost redusă de la aproximativ 12 miliarde de lei către 10 miliarde de lei.

În această configurație, educația urma să beneficieze de cea mai mare alocare, de 3,3 miliarde de lei, iar sănătatea se situa pe locul al doilea, cu 2,9 miliarde de lei.

„Așa am ajuns ca educația să continue să aibă cea mai mare alocare, de 3,3 miliarde lei, iar sănătatea să fie pe locul al doilea, cu 2,9 miliarde lei”, a declarat ministrul.

Cele două sectoare ar fi concentrat astfel aproape jumătate din bugetul suplimentar propus pentru reforma salarizării. Pîslaru a explicat această pondere inclusiv prin dimensiunea celor două sisteme, care însumează peste 500.000 de angajați.

Guvernul a analizat și „un scenariu mai ambițios” pentru sănătate

Ministrul interimar al Muncii susține că, după nemulțumirile generate de varianta proiectului prezentată la 17 iulie, Ministerul Sănătății s-a implicat mai mult în procesul de simulare a noilor grile.

„Am avut o implicare mai mare din partea ministerelor Sănătății și Educației, am strâns și am analizat mai multe date, de mai bună calitate”, a precizat Pîslaru.

În paralel cu variantele analizate pentru educație, echipa Ministerului Muncii și experții Băncii Mondiale au testat, potrivit ministrului, și „un scenariu mai ambițios pentru sănătate”. Pîslaru nu a prezentat în declarația de miercuri structura detaliată a acestei variante și nici coeficienții de salarizare care ar fi rezultat pentru diferitele categorii de personal medical.

Scenariile au fost ulterior discutate cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, potrivit aceleiași surse.

Gărzile și diferențierea grilelor între unități și specializări, printre temele discutate

Pîslaru a făcut referire și la negocierile purtate în anii anteriori între autorități și sindicatele din sănătate. Potrivit afirmațiilor sale, între 2023 și 2025 ar fi fost discutată pentru sistemul sanitar o creștere de aproximativ 5 miliarde de lei.

Obiectivele menționate de ministru pentru această variantă erau plata mai bună a gărzilor și finanțarea unor grile diferențiate în funcție de unitățile medicale și de specializări.

Această sumă de aproximativ 5 miliarde de lei se referă la discuții și scenarii anterioare și nu trebuie confundată cu alocarea de 2,9 miliarde de lei din ultima configurație a proiectului prezentată de Pîslaru.

De ce a fost redusă anvelopa financiară

Ministrul susține că, într-o etapă a negocierilor, Guvernul a analizat o anvelopă de 12,1 miliarde de lei pentru reforma salarizării, după ce varianta inițială avusese un impact estimat la 8 miliarde de lei.

Ulterior, constrângerile fiscal-bugetare au determinat autoritățile să se orienteze către o limită mai apropiată de 10 miliarde de lei. În acest context au rezultat alocările de 3,3 miliarde pentru educație și 2,9 miliarde pentru sănătate.

Pîslaru a susținut că proiectul nu fusese conceput în primul rând ca o lege de majorare generalizată a salariilor, ci ca o reformă destinată reducerii inechităților existente în sistem. Potrivit calculelor prezentate de acesta, peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public ar fi beneficiat totuși de majorări, chiar dacă unele dintre acestea ar fi fost reduse.

Sindicatele din sănătate au contestat proiectul

Sectorul sanitar s-a aflat printre domeniile în care proiectul noii legi a salarizării a generat cele mai puternice nemulțumiri. Federația SANITAS a contestat în ultimele luni forma propusă a reformei, inclusiv prin acțiuni de protest.

Pîslaru afirmă că revendicările sindicatelor din mai multe sectoare, cumulate, ar fi presupus un impact suplimentar de peste 27 de miliarde de lei, nivel despre care susține că nu putea fi susținut de buget.

Declarațiile ministrului privind comportamentul organizațiilor sindicale și negocierile acestora cu partidele reprezintă poziția sa în disputa privind legea salarizării. Ele nu schimbă însă elementul central pentru sectorul sanitar: varianta de compromis discutată înaintea eșecului negocierilor prevedea o alocare de 2,9 miliarde de lei pentru sănătate.

Ce se întâmplă acum cu salarizarea din sănătate

Anunțul făcut de Pîslaru înseamnă că această alocare nu trebuie interpretată ca o majorare deja aprobată pentru personalul medical. Cei 2,9 miliarde de lei făceau parte dintr-o variantă de reformă asupra căreia nu s-a ajuns la acord.

Prin urmare, nici scenariile privind noile grile, nici eventualele modificări ale salarizării gărzilor sau diferențierile în funcție de tipul unității sanitare și specialitate nu pot fi considerate în acest moment măsuri adoptate.

Reforma salarizării este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit ministrului interimar al Muncii, miza financiară asociată acestuia este de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Pîslaru a afirmat că, în lipsa unui acord asupra reformei, România riscă pierderea acestor fonduri.

Rămâne astfel deschisă problema unei noi formule legislative pentru salarizarea personalului din sănătate, inclusiv pentru domeniile asupra cărora au existat negocieri în ultimele luni: plata gărzilor, diferențele dintre categorii profesionale, sporurile și poziționarea angajaților din diferite tipuri de unități sanitare.

Solidaritatea Sanitară avertizează asupra modului în care vor fi finanțate salariile din spitale

Separat de nivelul noilor grile salariale, Federația „Solidaritatea Sanitară” atrage atenția asupra unei alte probleme care ar putea avea impact asupra veniturilor angajaților: modificarea mecanismului prin care sunt finanțate salariile în spitalele publice.

Federația arată că, în forma proiectului discutată în negocieri, finanțarea directă către unitățile sanitare a influențelor salariale – sumele destinate acoperirii creșterilor salariale independent de volumul serviciilor medicale furnizate – era prevăzută numai pentru anul 2027 și numai până la un nivel corespunzător sporurilor minime pentru condițiile de muncă.

Problema trebuie privită și în contextul modificării mai ample a finanțării spitalelor. Într-un comunicat publicat pe 21 august, CNAS a arătat că, în prezent, finanțarea influențelor salariale a ajuns să fie aproximativ egală cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați. Casa consideră că actualul sistem dual distorsionează plata pe caz rezolvat și nu stimulează furnizarea serviciilor medicale.

Soluția anunțată de CNAS este integrarea finanțării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, concomitent cu majorarea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești. Prin urmare, propunerea CNAS nu presupune pur și simplu eliminarea sumelor destinate salariilor, ci schimbarea modului în care acestea sunt incluse în finanțarea spitalelor.

Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră însă că o asemenea schimbare poate crea riscuri pentru unitățile care, în noul sistem, ar obține venituri mai mici din serviciile medicale. Organizația sindicală susține că, dacă reforma finanțării ar fi aplicată în cadrul actualului sistem de salarizare, spitalele insuficient finanțate ar putea ajunge să fie nevoite să reducă anumite drepturi salariale.

În cazul proiectului noii legi a salarizării, situația ar fi diferită, potrivit Federației, deoarece eventualele diminuări ale veniturilor angajaților ar urma să fie protejate prin mecanismul sumelor tranzitorii sau compensatorii.

Problema finanțării a reprezentat una dintre revendicările explicite ale organizațiilor sindicale din sănătate. Solidaritatea Sanitară a solicitat modificarea proiectului astfel încât acesta să asigure finanțarea tuturor influențelor salariale. Anterior, cele două federații reprezentative din sănătate, SANITAS și Solidaritatea Sanitară, solicitaseră și menținerea finanțării creșterilor salariale prin CNAS până la reforma mecanismului de finanțare a spitalelor, precum și garantarea veniturilor aflate în plată după schimbarea acestuia.

Discuția privind salarizarea personalului medical are astfel două componente distincte: nivelul salariilor stabilit prin grile și sporuri și mecanismul prin care spitalele primesc efectiv resursele necesare pentru plata acestora. O eventuală reluare a reformei salarizării va trebui să clarifice ambele aspecte.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.