Noua lege a salarizării: ce prevede ultima variantă pentru Sănătate

Ultima variantă a proiectului noii Legi a salarizării, prezentată partidelor politice la 20 august 2026, aduce modificări importante pentru angajații din Sănătate: salariile personalului medico-sanitar vor fi diferențiate inclusiv în funcție de categoria unității și de complexitatea specialității, gărzile din weekend și sărbătorile legale vor fi plătite cu o majorare de 30%, iar sporurile pentru condiții deosebit de periculoase vor putea ajunge la 55%. Proiectul reduce însă valoarea de referință utilizată pentru calcularea salariilor la 4.000 de lei.

Forma prezentată la 20 august nu era, la momentul redactării acestui material, publicată în versiune consolidată pe site-ul Ministerului Muncii. Medic24 a analizat documentele distribuite public de organizații sindicale și versiunile proiectului și anexelor obținute de mai multe publicații. Prevederile prezentate mai jos trebuie, prin urmare, considerate parte a unui proiect aflat încă în negociere și care poate fi modificat înainte de adoptare.

Valoarea de referință scade la 4.000 de lei

Noua lege păstrează mecanismul prin care salariul de bază este determinat pornind de la un coeficient aferent funcției, înmulțit cu o valoare de referință.

În varianta publicată oficial de Ministerul Muncii în luna iulie, valoarea de referință era de 4.100 de lei. Documentul prezentat la 20 august o reduce la 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027.

Pentru funcțiile ale căror coeficiente nu se modifică, reducerea valorii de referință înseamnă o scădere cu aproximativ 2,4% a salariului rezultat din noua grilă comparativ cu proiectul din iulie.

Proiectul permite însă modificarea valorii de referință în cursul anului 2027, prin hotărâre de Guvern, în funcție de concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară. O eventuală creștere la 4.100 de lei în partea a doua a anului 2027 apare în unele simulări de impact, dar nu este garantată prin textul actual al proiectului.

Salariile aflate deja în plată nu ar urma să scadă

O prevedere importantă pentru angajații aflați deja în sistem este mecanismul denumit „diferență salarială tranzitorie”. Dacă salariul calculat potrivit noii legi este mai mic decât cel corespunzător lunii noiembrie 2026, angajatul ar urma să primească diferența necesară pentru menținerea venitului.

Compensația se acordă atât timp cât persoana ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții și se reduce treptat pe măsură ce salariul rezultat din noua grilă crește.

În practică, acest mecanism înseamnă că noua lege nu ar trebui să producă o reducere nominală imediată a salariului unui angajat existent, dar unele majorări viitoare ale grilei pot fi absorbite de diferența tranzitorie înainte de a se transforma într-o creștere efectivă a venitului.

O nouă matrice salarială pentru personalul medico-sanitar

Una dintre cele mai importante schimbări pentru Sănătate este introducerea unei matrice prin care coeficientul de salarizare nu mai depinde doar de funcție și grad profesional. Proiectul diferențiază suplimentar salariile în funcție de categoria unității sanitare și de complexitatea locului de muncă sau a specialității.

Sunt prevăzute șase categorii de unități. Categoria I include, între altele, spitalele regionale de urgență, spitalele clinice și universitare de urgență din centrele universitare medicale, institutele naționale, Institutul Clinic Fundeni și institutele de medicină legală.

În categoriile următoare sunt încadrate spitalele clinice, spitalele județene de urgență, serviciile de ambulanță, direcțiile de sănătate publică, spitalele municipale și de specialitate, spitalele orășenești și unitățile ambulatorii, iar categoria a VI-a include unitățile medico-sociale, sanatoriile, preventoriile, cabinetele de medicină școlară și structurile de asistență comunitară.

Coeficienții din grila de bază sunt raportați la categoria a III-a. Între două categorii succesive trebuie să existe o diferență de cel puțin 3%, iar coeficienții concreți pentru fiecare categorie ar urma să fie stabiliți anual prin hotărâre de Guvern, cu acordul federațiilor sindicale reprezentative și în limita bugetului disponibil.

ATI și Urgența primesc cel mai mare factor pentru complexitatea muncii

Peste diferențierea în funcție de unitatea sanitară se aplică un al doilea mecanism, bazat pe complexitatea activității. Proiectul împarte locurile de muncă în patru grupe, cărora le corespund factori de multiplicare de minimum 8%, 6%, 4% și 2%.

Grupa I, cu o majorare de minimum 8%, include ATI, UPU/CPU, serviciile de ambulanță, anatomia patologică și medicina legală.

Grupa a II-a, cu minimum 6%, include numeroase specialități chirurgicale, cardiologia, gastroenterologia, oncologia, hematologia, neurochirurgia, ortopedia, obstetrica-ginecologia, transplantul și radioterapia.

În grupa a III-a, cu minimum 4%, sunt incluse, între altele, neurologia, pediatria, neonatologia, bolile infecțioase, pneumologia, psihiatria, nefrologia, medicina internă, radiologia-imagistica și chirurgia stomatologică și maxilo-facială.

Grupa a IV-a, cu minimum 2%, cuprinde specialități precum diabetul, endocrinologia, dermatovenerologia, alergologia și imunologia clinică, medicina muncii, epidemiologia, laboratoarele de analize medicale și sănătatea publică.

Până la sfârșitul anului 2027, factorii ar urma să fie aplicați la nivelurile minime prevăzute de lege. Coeficienții rezultați nu pot depăși în această perioadă cu mai mult de 10% coeficientul de referință al categoriei a III-a.

Gărzile din weekend și sărbători: majorare de 30%

Proiectul stabilește reguli distincte pentru plata gărzilor. Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal, în zilele lucrătoare, sunt plătite cu tariful orar aferent salariului de bază.

Pentru gărzile de urgență efectuate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile nelucrătoare, tariful orar este majorat cu 30%.

Gărzile de monitorizare din timpul săptămânii sunt plătite la 75% din tariful gărzii de urgență, iar cele efectuate în weekend și sărbători legale sunt remunerate la nivelul tarifului orar aferent salariului de bază.

Medicii care asigură urgențele prin chemare de la domiciliu ar urma să primească 40% din tariful orar al salariului de bază pentru orele de gardă la domiciliu.

Munca în weekend în programul normal, plătită cu 40% în plus

Pentru personalul care lucrează în cadrul programului normal pentru asigurarea continuității activității în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare, proiectul prevede un tarif orar cu 40% mai mare decât cel aferent salariului de bază.

Munca astfel remunerată nu mai este compensată suplimentar cu timp liber corespunzător.

În unitățile în care activitatea se desfășoară continuu în trei ture de câte opt ore sau două ture de câte 12 ore, personalul care lucrează lunar în toate turele poate primi, în locul sporului pentru munca de noapte, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în ture. Acest spor este exceptat de la plafonul general al sporurilor prevăzut de proiect.

Sporuri de până la 55% pentru condiții deosebit de periculoase

Anexa pentru Sănătate stabilește mai multe niveluri ale sporurilor pentru condiții deosebit de periculoase.

Pentru nivelul I, în care sunt incluse UPU, SMURD, CPU, ATI, terapia intensivă și acută, anatomia patologică, medicina legală, cardiologia și radiologia intervențională, precum și activitățile de prelevare și transplant de organe, sporul poate fi cuprins între 40% și 55% din salariul de bază.

Pentru nivelul II, care include, între altele, activitatea din TBC, HIV/SIDA, psihiatrie, serviciile de ambulanță, unitățile pentru arși, oncologie, hematologie oncologică, blocurile operatorii și unitățile pentru accidente vasculare cerebrale acute, sporul este cuprins între 30% și 50%.

Pentru nivelul III, în care sunt incluse, între altele, dializa, îngrijirile paliative, neurologia, neurochirurgia, bolile infecțioase, mai multe specialități chirurgicale și gastroenterologia, sporul este cuprins între 15% și 30%.

Neonatologia, sălile de naștere și laboratoarele de analize medicale pot beneficia de sporuri între 10% și 20%, iar pentru condiții grele și deosebite de muncă este prevăzut un spor de 5%-10%.

Cuantumul efectiv va fi stabilit de conducerea unității, cu acordul organizațiilor sindicale reprezentative și în limita bugetului de personal.

Spor de până la 15% pentru unitățile izolate sau cu deficit de specialiști

Personalul care lucrează în unități sanitare din localități izolate, cu acces dificil, în unități cu specific deosebit sau în locuri în care există dificultăți de recrutare ori deficit de specialiști poate primi un spor cuprins între 5% și 15% din salariul de bază.

Unitățile eligibile vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern, la inițiativa Ministerului Sănătății și după consultarea federațiilor sindicale reprezentative. Acest spor este exceptat de la plafonul general aplicabil sporurilor.

Plafonul de 20% nu este un plafon individual

Proiectul menține un plafon general de 20% pentru sporuri, compensații, prime, premii și alte drepturi salariale, însă acesta se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite și al sursei de finanțare.

Prin urmare, plafonul de 20% nu înseamnă că un angajat nu poate beneficia, de exemplu, de sporul de 55% prevăzut pentru anumite condiții deosebit de periculoase. Este vorba despre o limită aplicată fondului total relevant, iar proiectul prevede totodată mai multe drepturi exceptate explicit de la acest calcul.

Spitalele pot acorda până la 30% pentru activități excepționale

Personalul din unitățile sanitare publice poate beneficia și de o majorare de până la 30% din salariul de bază pentru anumite activități cu caracter excepțional.

Aceste sume nu vor fi suportate însă din fondul salarial obișnuit, ci exclusiv din sursele suplimentare prevăzute de Legea sănătății, iar criteriile de acordare vor fi stabilite anual de consiliile de administrație.

Un proiect-pilot de salarizare în funcție de performanță, din 2027

Sănătatea beneficiază de o excepție și în ceea ce privește introducerea componentei de performanță. Începând din 2027, proiectul prevede un program-pilot național, cu durata de 24 de luni, într-un număr de spitale care nu poate depăși 4% dintre unitățile sanitare cu paturi vizate de program.

Indicatorii ar urma să fie aprobați prin ordin al ministrului Sănătății, după consultarea sindicatelor. Proiectul precizează că aceștia nu trebuie să stimuleze suprautilizarea serviciilor medicale, selecția nejustificată medical a pacienților sau afectarea independenței profesionale a medicului.

Ce salarii apar în documentele care circulă

Reducerea valorii de referință și noua matrice fac dificilă prezentarea unui singur salariu valabil pentru fiecare profesie, deoarece nivelul final poate depinde de categoria unității, specialitate, vechime și alte drepturi salariale.

Potrivit calculelor publicate pe baza variantei din 20 august, un medic rezident de anul I ar avea un salariu de bază brut de aproximativ 7.680 de lei, iar pentru un asistent medical principal cu studii superioare apare aceeași valoare de 7.680 de lei, înainte de sporuri și celelalte majorări aplicabile.

În cazul medicului primar există însă o necorelare între documentele și simulările făcute publice: una dintre versiunile analizate indică 16.400 de lei brut, în timp ce calculul realizat la valoarea de referință de 4.000 de lei pentru un coeficient 4,00 conduce la 16.000 de lei. Diferența trebuie clarificată prin publicarea formei oficiale consolidate a anexelor.

Proiectul poate fi modificat înainte de adoptare

Noua lege ar urma, potrivit formei actuale, să intre în vigoare la 1 decembrie 2026 și să înlocuiască Legea-cadru nr. 153/2017.

Documentul prezentat la 20 august este însă în continuare o variantă de lucru aflată în negociere politică și socială. Grilele, coeficienții și unele mecanisme de aplicare pot fi modificate înainte ca proiectul să fie asumat în forma finală și trimis spre adoptare.

Pentru angajații din Sănătate, schimbarea cea mai importantă față de actualul sistem nu este reprezentată doar de noile valori salariale, ci de trecerea către un mecanism în care funcția, tipul unității sanitare, complexitatea specialității, condițiile de muncă și gărzile sunt tratate separat în stabilirea venitului.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.