Noua lege a salarizării în sănătate: cum ar putea fi schimbate salariile personalului medical din 2027

Proiectul de lege publicat de Ministerul Muncii la 25 mai 2026 nu promite, pentru sănătate, o simplă rundă de majorări. El schimbă formula însăși a salarizării: valoare de referință, coeficienți, categoria unității, vechimea, sporurile și o cantitate neobișnuit de mare de legislație secundară vor decide câți bani intră efectiv în fluturașul din 2027. Pentru medici, asistenți, personalul de laborator, ATI, UPU, ambulanță, medicină legală sau servicii medico-sociale, miza reală este dublă: personalul deja încadrat primește o plasă de siguranță împotriva scăderii nominale, dar diferențele dintre unități, specialități și generații profesionale pot deveni mai mari.

Ministerul a anunțat, la 25 mai 2026, publicarea proiectului de act normativ și a calendarului de implementare, documentul fiind în consultare publică. Analiza se bazează pe această formă de proiect, nu pe o lege în vigoare, iar prevederile pot fi modificate în cursul procedurii de avizare și adoptare.

Miza reală pentru profesioniștii din sănătate

Pentru personalul medical, proiectul are o miză mai mare decât schimbarea unei grile. Textul spune explicit că drepturile salariale acordabile sunt exclusiv cele prevăzute de lege și că prin contracte colective sau individuale nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi salariale care o depășesc sau o contravin. Cu alte cuvinte, spitalele și celelalte unități sanitare nu vor putea inventa local mecanisme paralele de retenție salarială; instrumentele de joc rămân numai cele din lege, din anexele ei și din actele subsecvente. În același timp, gestionarea salarizării în unitățile sanitare publice este lăsată ordonatorilor principali de credite și Ministerului Sănătății, ceea ce mută o parte importantă din efectele concrete din Parlament în administrația sanitară.

Mai există un element esențial: proiectul abrogă Legea-cadru nr. 153/2017 la data intrării în vigoare a noii legi, iar în proiectul disponibil azi pe site-ul Ministerului Muncii această dată este 1 ianuarie 2027. Asta înseamnă că, pentru profesioniștii din sănătate, comparația relevantă nu este cu o grilă abstractă, ci cu venitul din decembrie 2026 și cu felul în care vor arăta, la început de 2027, reîncadrarea, sporurile și încadrarea unității sanitare într-o anumită categorie.

Formula de calcul care va decide venitul din 2027

Arhitectura generală a legii este simplă în teorie și foarte puternică în practică. Sistemul folosește 12 grade salariale, cu coeficienți între 1,00 și 8,00, iar salariul de bază se stabilește prin înmulțirea coeficientului funcției cu o valoare de referință anuală. Proiectul fixează expres pentru anul 2027 o valoare de referință de 4.100 lei. Pentru funcțiile de execuție, la acest rezultat se adaugă gradațiile de vechime.

*Găsiți acest tabel în proiectul de lege la articolul 9 – Structura de grade salariale și grila de salarizare.

Pentru sănătate, însă, formula nu se oprește aici. Capitolul specific din Anexa II (poate fi consultată aici pe site-ul Ministerului Muncii, o copie de siguranță a aceluiași document găsiți aici, arhivat în forma existentă la 26 mai 2026) aici spune că nivelul coeficienților de salarizare pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar se stabilește „între limite”, în funcție de categoria unității sanitare, a subunității și a secției. Limita maximă este coeficientul de bază majorat cu 10%, iar limita minimă este coeficientul de bază diminuat cu 10%. Calculat simplu, asta înseamnă că pentru aceeași funcție ecartul dintre limita inferioară și limita superioară poate ajunge la aproximativ 22,2% doar din clasificarea unității sau secției. Mai departe, gradațiile de vechime adaugă succesiv 7,5%, 5%, 5%, 2,5% și 2,5%; trecerea de la gradația 0 la gradația 5 ridică baza cu aproximativ 24,5%. Combinate, cele două mecanisme pot produce un ecart teoretic de aproximativ 52,2% între același post aflat la limita inferioară, fără vechime, și același post ajuns la limita superioară, cu vechime maximă. Pentru un sistem care se declară preocupat de echitate, acesta este un detaliu major.

Este și motivul pentru care textul de sănătate lasă atât de mult loc pentru hotărâri de Guvern și ordine de ministru. Criteriile de clasificare a unităților, subunităților și secțiilor, coeficienții concreți utilizați între aceste limite și nivelul de salarizare pentru funcțiile de conducere urmează să fie stabilite prin hotărâre de Guvern inițiată de Ministerul Sănătății. În paralel, proiectul-cadru spune că regulamentul sporurilor pentru condiții de muncă trebuie elaborat în maximum 60 de zile de la publicarea legii. Tradus pentru personalul medical, asta înseamnă că 2027 nu va depinde numai de litera legii, ci și de cât de repede și în ce sens va produce Ministerul Sănătății reglementările secundare.

Medici: protecție la salariu, dar nu și un regim generos al gărzilor

Pentru medici, proiectul păstrează o protecție importantă, dar nu transformă garda într-o sursă spectaculoasă de câștig. Textul din Anexa II arată că personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi în afara normei legale și a programului normal este salarizat cu tariful orar aferent salariului de bază. Doar gărzile făcute în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare primesc un tarif cu 10% mai mare decât tariful orar al normei de bază. Medicii chemați de la domiciliu pentru asistență medicală de urgență primesc 15% din tariful orar aferent salariului de bază pentru orele în care asigură garda la domiciliu. Asta înseamnă că, în proiect, regimul gărzilor este unul special, distinct de logica generală a muncii suplimentare din lege, și rămâne mult mai aproape de plata la tarif orar decât de un sistem consistent de prime.

Comparația cu dreptul comun din același proiect este relevantă. Pentru munca suplimentară, legea generală vorbește despre compensare prin timp liber și, dacă aceasta nu este posibilă, despre sporuri de 75% pentru orele suplimentare și 100% pentru munca prestată în zile de repaus sau sărbători legale. Prin contrast, pentru gărzile medicilor apare regimul special din Anexa II, cu tarif orar de bază și doar +10% în zilele nelucrătoare. Cu alte cuvinte, proiectul confirmă că gărzile medicale nu sunt tratate, în esență, ca simplu overtime clasic. Din perspectivă profesională, asta reduce potențialul de creștere a venitului pentru medicii care susțin continuitatea prin gărzi repetate și e posibil să ducă la adâncirea crizei de medici care afectează din ce în ce mai multe unități sanitare publice.

Sindicaliștii din sănătate afirmă că „noul proiect de lege reduce diferența de recompensă dintre cel care își sacrifică viața personală și familială pentru aceste servicii și cel care lucrează exclusiv în programul normal la o umilitoare diferență de numai 10%”. Potrivit unui comunicat al Federației „Solidaritatea Sanitară”, proiectul de lege a salarizării este un „atac la adresa profesioniștilor din sănătate care asigură continuitatea serviciilor medicale la un nivel nemaivăzut”.

„Să fim concreți cu privire la tăierile propuse:
Tura într-o zi de sărbătoare legală: de la dreptul la un spor de 100%, remunerarea scade la tarif orar crescut cu doar 10%.
Sporul de tură: redus la același 10%.
Eliminarea sporurilor de gardă și acestea fiind înlocuite cu un tarif orar de 10%.
Garda la domiciliu: scade de la 40% la 15%.”, precizează sindicaliștii.

Există și alte detalii cu impact direct. Medicii care nu au contract cu unitatea sanitară, dar lucrează doar în linia de gardă, trebuie să încheie contract individual de muncă cu timp parțial și beneficiază numai de drepturile aferente activității prestate în gardă. Mai important, personalul sanitar cu pregătire superioară aflat pe funcții de conducere, dar implicat în gărzi, nu își calculează tariful orar la salariul managerial, ci la salariul de bază al funcției de execuție corespunzătoare specialității și vechimii. Pentru șefi de secție, șefi de laborator sau alți medici cu atribuții de conducere, acesta este un dezavantaj clar: responsabilitatea managerială nu urcă și tariful de gardă.

Pe de altă parte, proiectul păstrează o anumită coerență a activității integrate universitare. Personalul didactic medico-farmaceutic desfășoară activitate integrată, de regulă prin cumul de funcții cu jumătate de normă, iar cadrele care au ocupat funcții precum șef de secție, șef laborator sau șef serviciu medical pot lucra prin contract de administrare de 7 ore pe zi. Cei integrați mai mult de 5 ani își pot continua activitatea cu normă întreagă în unitatea sanitară după încetarea raporturilor cu unitatea de învățământ. Este o prevedere importantă pentru medicina universitară, dar ea nu compensează faptul că regimul financiar al gărzilor suferă. Exact zona sensibilă a sistemului de sănătate din prezent, locul unde se acumulează oboseala, frustrarea, dar și salvarea de vieți omenești.

Asistenți, laborator, ATI, UPU și celelalte zone cu risc

Pentru asistenții medicali și pentru mare parte din personalul auxiliar sanitar, efectul cel mai vizibil nu va veni din textul despre gărzi, ci din modul în care proiectul reașază munca în ture și sporurile de condiții. În unitățile care lucrează fără întrerupere, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture sau în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului general de noapte de 25%, un spor de 10% din salariul de bază pentru orele lucrate în aceste ture. Aici merită făcut un calcul simplu: 10% aplicat tuturor orelor devine mai avantajos decât 25% aplicat numai orelor de noapte dacă ponderea orelor de noapte este sub 40% din total. Dacă ponderea orelor de noapte trece de 40%, vechiul spor de noapte ar deveni, matematic, mai favorabil. Cu alte cuvinte, pentru asistenții din unele scheme de tură, noua formulă poate fi ușor avantajoasă; pentru alții, poate fi mai slabă. Textul spune „pot primi”, deci efectul concret va depinde și de reglementarea aplicată în unitate.

La fel de important este regimul muncii în weekend și în sărbători legale pentru personalul din unități sanitare, de asistență socială și medico-socială. Pentru activitatea prestată în cadrul programului normal de lucru, în vederea asigurării continuității, proiectul acordă doar un tarif orar cu 10% mai mare decât tariful orar al normei de bază, fără compensare cu timp liber. Pentru personalul de pe secții, laboratoare, imagistică, CPU, ATI sau alte structuri continue, aceasta este o normă-cheie: weekendul și sărbătoarea lucrate în programul obișnuit nu sunt tratate ca evenimente excepționale, ci ca o normalitate salarizată modest suplimentar.

Sporurile de condiții rămân, totuși, foarte importante și continuă să diferențieze puternic specialitățile. Proiectul păstrează un spor de până la 15% pentru neonatologie, săli de naștere și laboratoarele de analize medicale. Pentru condiții deosebit de periculoase, nivelul I ajunge până la 40% și include, între altele, dializă, îngrijiri paliative, oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică, neurologie, neurochirurgie, boli infecțioase, puncte de transfuzie și laboratoare de endoscopie intervențională. Nivelul II urcă până la 50% și acoperă leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, psihiatrie, medicină legală, ambulanță, UPU-SMURD, ATI, transplant, arși, prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale, centrele de transfuzie, blocul operator, laboratoarele de cardiologie și radiologie intervențională, unitățile de accidente vasculare cerebrale acute, genetica medicală și, explicit, medicii de specialitate chirurgicală. Pentru personalul expus la radiații, sporul ajunge până la 10%, diferențiat pe patru categorii de risc radiologic. Pentru localitățile izolate sau greu accesibile apare un spor de până la 15%.

Aici apar două concluzii puternice.

Prima: proiectul continuă să premieze severitatea clinică și riscul profesional, mai ales pentru ATI, urgență, chirurgie, radioterapie, transfuzii, medicină legală și laboratoarele intervenționale.

A doua: sub umbrela largă a „laboratorului” se ascund diferențe mari. Un laborator de analize medicale urcă până la 15%, dar anatomia patologică sau laboratoarele de cardiologie și radiologie intervențională ajung până la 50%.

Pentru personalul de laborator, așadar, specialitatea și locul exact de muncă vor conta enorm. Textul mai spune și că sporurile de la lit. a)-d) nu pot fi cumulate aceleiași persoane, ceea ce limitează serios plafonul individual, chiar în zonele grele. Interdicția expresă nu menționează însă și sporul pentru risc radiologic de la lit. e), ceea ce lasă o zonă care va trebui clarificată în regulament.

Nu trebuie omis nici personalul din direcțiile de sănătate publică. Proiectul prevede că acesta poate beneficia de aceleași sporuri de condiții dacă lucrează în aceleași condiții ca personalul care le primește deja în unitățile sanitare. Pentru medicina preventivă, sănătatea publică și unele activități de laborator sau intervenție epidemiologică, este una dintre puținele deschideri care pot conta în recrutare și retenție. În același registru, medicii angajați în servicii sociale sau unități de asistență socială sunt trimiși la nivelul de salarizare din unitățile sanitare neclinice, ceea ce consolidează legătura lor cu sistemul sanitar propriu-zis.

Unde apar riscurile de inechitate și de conflict? Critici ale proiectului

Cea mai mare tensiune din proiect nu este în lista sporurilor, ci în plafonul lor. La nivel general, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, pe ordonator principal de credite și pe surse de finanțare, cu excepția elementelor exceptate expres. Pentru sănătate, asta înseamnă că bonusurile „de până la 40%” sau „de până la 50%” nu sunt sinonime cu bani garantați în buzunar. Ele rămân plafoane legale maxime, nu drepturi automate. În spitalele cu multe secții eligibile pentru sporuri mari, plafonul de 20% poate obliga managementul să distribuie mai puțin decât ar permite litera anexei, mai ales fiindcă nivelul concret al sporurilor de 40% și 50% se stabilește de conducerea unității, cu consultarea sindicatelor, dar „cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget”. Sănătatea primește drepturi potențiale mari, dar și o frână bugetară puternică.

Este adevărat că proiectul scoate din plafon unele elemente relevante: sporul de noapte, sporul pentru munca suplimentară, sporul de 10% pentru munca în trei ture sau 12/24, sporul din localități izolate și premiul de performanță.

Ce spune ministrul muncii?

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, afirmă că noua lege a salarizării va introduce o nouă structură de salarii de bază și sporuri, dar cu aplicarea principiului protecției veniturilor: dacă noul calcul ar duce la o sumă mai mică, diferența va fi acordată ca drept individual compensatoriu.

Potrivit acestuia, „niciun român nu va pierde vreun leu” prin aplicarea legii, iar salariile ar urma să crească pentru 56% dintre angajații din sectorul public, în timp ce pentru ceilalți vor rămâne la nivelul actual.

„Oamenii vor avea o nouă încadrare pe un nou salariu de bază şi pe o nouă structură de sporuri care sunt limitate la 20%. Se face calculul, să zicem tu ai 12.100 în plată acum şi prin calculele care sunt refăcute ajungi la 11.000. Vei avea o diferenţă de 1.100 de lei care se consideră o compensaţie. Deci, vine salariul conform aplicării legii noi plus o compensaţie care este considerat drept individual, nu colectiv de 1.100 de lei. Că acolo te-a prins pe tine 2027 când s-a aplicat legea (…) Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi. Principiul protecţiei veniturilor este principiul fundamental al acordului politic între partide şi cel care ne ghidează munca la Ministerul Muncii, în echipa de redactare şi de sprijin pentru acest proiect. Prin urmare, românii trebuie să ştie că orice afirmaţie care le creează panică că salariile le-ar putea fi afectate negativ este un neadevăr. Ceea ce este un mare adevăr este că pentru 56% din angajaţii din sectorul public, salariile vor creşte şi pentru ceilalţi vor rămâne în plată exact cum sunt”, a declarat luni ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru.

Cum arată, prudent, anul 2027

În proiectul legii analizat de Medic24 în forma disponibilă la data redactării acestei analize, 2027 începe cu două certitudini: valoarea de referință este fixată la 4.100 lei, iar salariile personalului deja aflat în sistem, rămas pe aceeași funcție și în aceleași condiții, nu ar trebui să scadă nominal sub nivelul din decembrie 2026, datorită diferenței salariale tranzitorii. De aici rezultă prima predicție prudentă: pentru majoritatea profesioniștilor deja angajați în sănătate, anul 2027 este mai probabil să înceapă cu stabilitate nominală decât cu reduceri. Dar stabilitate nominală nu înseamnă automat și câștig real.

A doua predicție prudentă făcută de autorii acestei analize este mai puțin confortabilă. Proiectul spune că valoarea de referință se stabilește anual astfel încât majorarea cheltuielilor de personal să nu depășească ritmul de creștere nominală a PIB, iar dacă prognoza PIB se înrăutățește în cursul anului, valoarea de referință nu se modifică. Cu alte cuvinte, legea nu construiește o indexare automată la inflație în interiorul anului. Pentru medici, asistenți și personalul de laborator cu venit nominal aproape neschimbat, efectul este simplu: puterea de cumpărare scade exact cu rata inflației, oricare va fi aceasta. Cine intră în 2027 fără promovare, fără reclasificare favorabilă a unității, fără spor nou sau fără trecere într-o nouă gradație va resimți inflația ca pe o tăiere reală, chiar dacă nu va exista o tăiere nominală.

Cei care au șanse reale să rămână peste inflație sunt, mai degrabă, grupurile care activează în zonele cu sporuri mari și predictibile sau cei care prind o mutare favorabilă în categoria unității. Trecerea într-o nouă gradație poate aduce 7,5% sau 5% în primii pași de vechime, ceea ce poate proteja mai bine venitul real; spre final de carieră, treptele de 2,5% sunt mult mai puțin capabile să compenseze scumpirile. În paralel, o clasificare superioară a unității ori a secției poate schimba mult mai puternic salariul decât o gradație. Asta înseamnă că, în 2027, nu toată lumea din sănătate va trăi aceeași realitate salarială: zonele de risc înalt și unitățile bine clasificate pot rămâne relativ protejate, dar segmentele cu sporuri mici și fără avans profesional pot intra într-un an de stagnare reală.

Într-un scenariu de instabilitate politică și de presiune economică, primele puncte de stres vor fi, cel mai probabil, exact cele lăsate la discreția bugetului și a actelor subsecvente: procentul efectiv acordat din sporurile „de până la”, încadrarea unităților în limitele de coeficient, ritmul de emitere a hotărârilor de Guvern și ordinelor Ministerului Sănătății și apetitul managerilor de a promova personal aflat sub protecția diferenței tranzitorii.

În forma de azi, proiectul nu aduce o creștere uniformă și clară pentru toate profesiile medicale, ci o combinație de protecție pentru cei deja în sistem, recompensare selectivă pentru specialitățile cu risc și o marjă mare de variație administrativă. Iar pentru 2027, întrebarea-cheie pentru profesioniștii din sănătate nu va fi doar „care este coeficientul funcției?”, ci „în ce unitate lucrezi, pe ce post rămâi, ce spor primești și cât din maximul legal poate fi plătit efectiv?”.

Material realizat de:

Valentina Popescu

Dragoș Șerban

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.