Ministerul Muncii a publicat forma finală de lucru a Legii salarizării. Ce prevedea pentru Sănătate și de ce nu mai ajunge în Parlament în această formă

Ministerul Muncii a publicat, pe 27 august 2026, proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice rezultat în urma negocierilor din ultimele luni, împreună cu grilele de salarizare și anexele pentru principalele familii ocupaționale. Documentele includ și Anexa II, dedicată Sănătății și asistenței sociale. Publicarea vine însă după eșecul negocierilor politice: PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens, iar această variantă nu va fi depusă în Parlament ca atare.

Proiectul publicat de Ministerul Muncii reprezintă practic forma finală de lucru rezultată din procesul tehnic desfășurat până la sfârșitul lunii august. Ministerul a publicat separat și grilele de coeficienți, precum și anexele dedicate fiecărui sector bugetar, inclusiv Sănătății.

Este importantă însă distincția dintre această „formă finală” tehnică și o formă finală a legii. Documentul publicat de Minister nu a fost adoptat de Guvern și nu este proiectul care va intra, în această redactare, în procedura parlamentară.

Valoarea de referință rămânea la 4.000 de lei

Forma publicată pe 27 august păstrează una dintre cele mai importante modificări apărute în varianta prezentată în 20 august: valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor de bază este de 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și pentru anul 2027.

Salariile de bază urmau să fie calculate prin înmulțirea acestei valori de referință cu coeficientul corespunzător funcției. Noua lege utiliza o scară de coeficienți cuprinsă între 1 și 8 și 12 grade salariale.

Față de variantele anterioare ale proiectului, în care valoarea de referință ajunsese la 4.100 sau 4.325 de lei, nivelul de 4.000 de lei a reprezentat unul dintre principalele puncte de nemulțumire ale sindicatelor.

Pentru Sănătate, salariul urma să depindă și de tipul unității și complexitatea activității

Anexa II publicată de Ministerul Muncii păstrează schimbarea structurală propusă pentru salarizarea personalului medico-sanitar: nivelul salariului nu urma să depindă exclusiv de funcție, grad profesional și vechime.

Proiectul introducea diferențieri suplimentare în funcție de categoria unității sanitare și de complexitatea specialității sau a locului de muncă.

Unitățile sanitare erau împărțite în mai multe categorii, în funcție de nivelul și complexitatea serviciilor furnizate. Spitalele regionale, marile spitale clinice și universitare de urgență și institutele naționale se aflau în categoriile superioare, în timp ce spitalele municipale, orășenești, ambulatoriile, unitățile medico-sociale sau medicina școlară erau încadrate distinct.

Peste această diferențiere urma să se aplice și un factor legat de complexitatea activității. ATI, UPU/CPU, serviciile de ambulanță, anatomia patologică și medicina legală se aflau în grupa cu cel mai mare factor de majorare, iar alte specialități medicale și chirurgicale erau repartizate în grupe succesive.

Prin acest mecanism, doi angajați cu aceeași funcție și același grad profesional puteau ajunge la salarii de bază diferite în funcție de unitatea și domeniul în care lucrau.

Gărzile și munca în weekend aveau reguli distincte

Proiectul modifica și modul de remunerare a activității desfășurate în afara programului obișnuit.

Pentru gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale sau în alte zile nelucrătoare era prevăzută o majorare de 30% a tarifului orar.

Pentru personalul care lucra în cadrul programului normal pentru asigurarea continuității activității în weekend și în zilele de sărbătoare legală, proiectul prevedea plata unui tarif orar majorat cu 40%.

Personalul din unitățile în care activitatea se desfășoară continuu în trei ture de câte opt ore sau în două ture de câte 12 ore putea beneficia, în condițiile proiectului, de un spor de tură de 15% pentru orele lucrate în ture.

Sporuri pentru condiții de muncă de până la 55%

Anexa dedicată Sănătății stabilea mai multe niveluri pentru sporurile aferente condițiilor de muncă.

Pentru activitățile încadrate la cel mai ridicat nivel de risc – între care UPU, SMURD, CPU, ATI, anatomia patologică, medicina legală, cardiologia și radiologia intervențională – sporurile puteau ajunge la 40%-55% din salariul de bază.

Pentru alte categorii, precum activitatea în TBC, HIV/SIDA, psihiatrie, serviciile de ambulanță, unitățile pentru arși, oncologie, hematologie oncologică sau blocurile operatorii, proiectul prevedea intervale diferite de spor.

Personalul care lucra în unități din localități izolate, greu accesibile sau în zone cu deficit de specialiști putea primi, de asemenea, un spor suplimentar de 5%-15%, în condițiile care urmau să fie stabilite prin acte subsecvente.

Plafon general de 20% pentru sporuri, dar cu un mecanism distinct pentru Sănătate

Proiectul publicat de Minister păstrează plafonul general potrivit căruia suma sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, primelor, premiilor și a altor drepturi nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, calculul fiind realizat la nivelul ordonatorului principal de credite.

Pentru sistemul public de sănătate era introdus însă un mecanism distinct: eventualele depășiri puteau fi acoperite prin transferuri între ordonatorii secundari și terțiari de credite din cadrul bugetului aceluiași ordonator principal.

Plafonul de 20% nu trebuie interpretat ca o limită individuală de 20% pentru sporul fiecărui angajat. Unele sporuri prevăzute în Anexa II puteau depăși acest procent, limita fiind calculată asupra fondului total în condițiile stabilite de lege.

Salariile aflate deja în plată urmau să fie protejate printr-o diferență tranzitorie

Proiectul prevedea și un mecanism destinat situațiilor în care salariul rezultat din aplicarea noii grile era mai mic decât salariul deținut anterior de angajat.

Diferența urma să fie acordată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”, astfel încât aplicarea noii grile să nu determine o reducere imediată a salariului nominal aflat în plată.

Această diferență urma însă să se reducă pe măsură ce salariul calculat potrivit noii grile creștea. Mecanismul a fost criticat de organizațiile sindicale, care au avertizat că pentru o parte dintre angajați viitoarele majorări ale grilei ar putea fi absorbite o perioadă de această compensație.

De ce nu mai ajunge acest proiect în Parlament

Problema decisivă nu a mai fost însă una tehnică, ci politică.

După mai multe luni de negocieri mediate de Administrația Prezidențială, PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra noii legi.

Președintele Nicușor Dan a anunțat pe 26 august că formațiunile politice au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect în Parlament și și-au asumat pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR. Partidele și-au asumat însă și adoptarea unei legi a salarizării până la sfârșitul anului 2026, în limitele anvelopei salariale convenite cu Comisia Europeană, potrivit declarației președintelui.

Șeful statului a precizat că proiectul este aproape finalizat din punct de vedere tehnic, însă decizia politică trebuie să stabilească modul în care resursele disponibile vor fi distribuite între diferitele categorii profesionale.

Forma publicată de Minister rămâne o bază de lucru, nu viitoarea lege

În aceste condiții, documentele publicate pe 27 august sunt relevante pentru că arată până unde au ajuns negocierile tehnice și care era arhitectura propusă pentru viitorul sistem de salarizare.

Ele nu trebuie însă interpretate drept drepturi salariale deja aprobate sau drept viitoarea formă certă a legii.

Pentru angajații din Sănătate, acest lucru înseamnă că valoarea de referință de 4.000 de lei, actualii coeficienți propuși, nivelurile sporurilor și regulile privind gărzile nu sunt în acest moment prevederi adoptate. Ele pot constitui punctul de plecare pentru viitorul proiect, dar pot fi modificate în urma negocierilor politice și sociale care vor trebui reluate.

Obiectivul anunțat de partide rămâne adoptarea unei noi Legi a salarizării până la sfârșitul anului 2026.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.