FSSR: Sporurile din sănătate au scăzut sub nivelul din 2016

Plățile suplimentare prin care sistemul public de sănătate recompensează condițiile de muncă și asigurarea continuității activității medicale au crescut în valoare nominală, dar ponderea lor în raport cu salariile de bază s-a redus considerabil în ultimul deceniu, arată un studiu publicat de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR).

Potrivit analizei, ponderea cumulată a acestor drepturi în masa salariilor de bază a coborât de la 55,5% în 2017 la 31,2% în 2025, ajungând sub nivelul înregistrat în 2016. Federația avertizează că această evoluție poate reduce atractivitatea posturilor care presupun expunere profesională ridicată, muncă de noapte, ture, gărzi sau activitate în weekenduri și sărbători legale.

Guvernul susține, în schimb, că proiectul noii legi a salarizării nu va conduce la diminuarea veniturilor totale ale angajaților. Ministerul Sănătății a declarat, de asemenea, că munca desfășurată în condiții dificile și contribuția la continuitatea serviciilor medicale trebuie remunerate mai corect.

Ponderea recompensei suplimentare, sub nivelul din 2016

Studiul publicat de FSSR și Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” analizează execuția bugetară din perioada aprilie 2016–iunie 2026, date provenite de la unități sanitare și 57.333 de situații validate prin Comparatorul de salarii al federației.

Autorii au urmărit două componente: sporurile acordate pentru condițiile de muncă și plățile asociate continuității activității, categorie care include, în sens larg, turele, munca de noapte, activitatea din zilele de repaus, orele suplimentare și plata cu ora.

În seria agregată, ponderea recompensei suplimentare în masa salariilor de bază a scăzut de la 55,5% în 2017 la 31,2% în 2025. Nivelul din 2025 este inferior celui din 2016, când raportul era de aproximativ 34,9%.

Sporurile pentru condiții de muncă reprezentau 17,3% din salariile de bază în 2016, au ajuns la un nivel maxim de 30,5% în 2021 și au coborât la 18,5% în 2025. Plățile utilizate de autori ca indicator pentru asigurarea continuității s-au redus de la 17,5% în 2016 la 12,7% în 2025.

Sumele au crescut, dar mai lent decât salariile de bază

FSSR subliniază că studiul nu indică dispariția sporurilor și nici o scădere generală a acestora în valoare nominală. Concluzia analizei este că salariile de bază au crescut mai repede decât drepturile suplimentare, unele dintre acestea fiind menținute pe baze istorice de calcul sau în cuantumuri fixe.

În această interpretare, componenta destinată diferențierii posturilor cu risc, expunere sau program atipic și-ar fi pierdut treptat din importanță în structura veniturilor.

Un scenariu contrafactual realizat de autori și calibrat pentru aproximativ 174.858 de posturi estimează o diferență de 165,9 milioane de lei pe lună față de situația ipotetică în care ponderile istorice ar fi fost aplicate salariilor de bază actuale.

Federația precizează însă că suma nu reprezintă un drept salarial restant și nici o creanță a angajaților, ci un reper utilizat pentru evaluarea politicii salariale.

FSSR estimează riscuri pentru unele categorii de angajați

Simularea realizată asupra uneia dintre variantele proiectului noii legi a salarizării indică faptul că 27,7% dintre situațiile sanitare evaluabile ar putea înregistra o reducere a componentei acordate pentru condiții și continuitate. În cazul medicilor, proporția estimată de autori ajunge la 45,7%.

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul este realizat de organizația sindicală și centrul său de cercetare, iar scenariul analizat nu reprezintă o prognoză privind forma finală a legii. Autorii arată că simularea nu include integral gărzile și nu permite evaluarea personalului tehnic, economic și administrativ.

FSSR avertizează că o recompensare insuficientă a condițiilor dificile ar putea determina asistentele medicale să evite astfel de posturi și ar putea reduce disponibilitatea medicilor de a lucra în secții precum ATI, urgență sau alte specialități cu expunere și program solicitant.

Poziția Guvernului: veniturile totale nu ar urma să scadă

Poziția exprimată de Guvern este că noua lege nu va determina reduceri ale veniturilor totale. Premierul Ilie Bolojan a declarat, în contextul protestelor din sănătate, că nici salariile și nici câștigurile angajaților din sectorul public nu ar urma să scadă prin aplicarea proiectului.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că aproximativ două treimi dintre angajații sistemului medical ar urma să beneficieze de creșteri salariale, în timp ce veniturile celorlalți ar fi menținute la nivelul actual.

Varianta proiectului publicată în luna iulie prevedea și acordarea unei diferențe salariale tranzitorii, raportată la venitul anterior intrării în vigoare a legii, mecanism destinat să evite reducerile nominale imediate.

Executivul prezintă reforma și prin prisma limitelor bugetare și a angajamentelor asumate prin PNRR. Premierul a afirmat că majorarea fondului total de salarii trebuie să se încadreze în spațiul fiscal disponibil, iar adoptarea reformei este legată de accesarea unor fonduri europene.

Ministerul Sănătății cere o remunerare mai bună a muncii dificile

Poziția Ministerului Sănătății nu respinge problema semnalată de sindicate. În propunerile transmise pentru modificarea proiectului, instituția a arătat că remunerația pentru gărzi, activitatea din weekenduri și munca desfășurată în condiții speciale trebuie să reflecte mai bine responsabilitatea personalului medical.

Ministerul a propus reașezarea grilelor, clarificarea sistemului de sporuri și diferențierea remunerației în funcție de tipul gărzilor. Într-o etapă ulterioară a negocierilor, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat un acord privind creșterea sporului pentru gărzile din structurile de urgență de la 20% la 30%.

Pentru condițiile periculoase, Ministerul Sănătății propune intervale minime și maxime, diferențiate în funcție de specialitate și de specificul activității. Instituția susține că soluția finală trebuie să fie atât echitabilă pentru angajați, cât și sustenabilă bugetar.

Cele două poziții analizează indicatori diferiți

Afirmațiile Guvernului și concluziile studiului FSSR nu se exclud automat, deoarece se referă la aspecte diferite ale salarizării.

Guvernul vorbește despre protejarea venitului total nominal al fiecărui angajat, inclusiv prin eventuale diferențe tranzitorii. Studiul sindical analizează ponderea drepturilor acordate pentru risc și program atipic în raport cu salariul de bază și capacitatea acestor plăți de a motiva ocuparea unor posturi dificile.

Prin urmare, menținerea venitului total poate preveni o pierdere imediată, fără să rezolve neapărat comprimarea relativă a sporurilor. În același timp, scenariile prezentate de FSSR nu demonstrează că forma finală a legii va reduce veniturile tuturor angajaților și nu reprezintă o evaluare oficială a impactului bugetar.

Ce solicită Federația „Solidaritatea Sanitară”

Federația solicită ca ponderea cumulată a recompensei pentru condițiile de muncă și asigurarea continuității să fie de cel puțin 50% din salariile de bază.

Organizația mai propune calcularea tuturor drepturilor procentuale în funcție de salariul de bază aflat în plată, introducerea unor intervale cu prag minim garantat, o matrice unică de evaluare a riscului și finanțarea distinctă a sporurilor.

Printre solicitări se află și raportarea separată a plăților pentru ture, muncă de noapte, weekenduri, sărbători legale, gărzi și plata cu ora, precum și testarea fiecărei noi versiuni a proiectului pe profesii și locuri de muncă înainte de adoptare.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.