Patru societăți profesionale din România propun un standard comun de risc cardiovascular

Patru societăți profesionale din România propun ca viitorul protocol european pentru evaluarea riscului cardiovascular să includă o evaluare integrată cardio-reno-metabolică, bazată pe șase biomarkeri-cheie, alături de determinarea lipoproteinei(a) o dată în viața adultă. Medicii susțin și evaluarea sistematică a stilului de viață, a tensiunii arteriale și utilizarea unor instrumente validate pentru stratificarea riscului.

Poziția comună este semnată de Societatea Română de Cardiologie (SRC), Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM), Societatea Română de Nefrologie (SRN) și Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).

Cele patru organizații își exprimă sprijinul pentru inițiativa Comisiei Europene privind elaborarea unui protocol armonizat pentru evaluarea riscului cardiovascular – EU Health Checks Protocol – și susțin că acesta ar trebui să permită depistarea precoce nu doar a riscului cardiovascular, ci și a afecțiunilor metabolice și renale asociate.

Documentul comun de poziție obținut de Medic24 subliniază interdependența dintre bolile cardiovasculare, diabetul zaharat și boala cronică de rinichi și propune abordarea acestora în cadrul aceluiași model de evaluare.

Șase biomarkeri propuși pentru evaluarea de bază

Potrivit societăților profesionale, un standard minim comun pentru evaluările de sănătate ar trebui să includă șase biomarkeri-cheie:

• glicemia plasmatică à jeun;
• hemoglobina glicată (HbA1c);
• profilul lipidic;
• ALT și AST;
• raportul albumină urinară/creatinină (RACU);
• rata estimată a filtrării glomerulare (RFGe).

La acestea ar trebui adăugată determinarea lipoproteinei(a) [Lp(a)] o singură dată în viața adultă, pentru o mai bună evaluare pe termen lung a riscului aterotrombotic și identificarea unei susceptibilități cardiovasculare determinate genetic.

În anumite situații clinice, panelul ar putea fi extins. Documentul menționează, de exemplu, determinarea BNP sau NT-proBNP la persoanele cu suspiciune de insuficiență cardiacă sau cu risc cardiovascular foarte înalt.

Evaluarea ar începe cu stilul de viață și antecedentele pacientului

Modelul propus nu se limitează la investigațiile de laborator. Prima componentă ar urma să fie evaluarea standardizată a factorilor comportamentali și a stilului de viață.

Aceasta ar include alimentația, activitatea fizică și sedentarismul, consumul de tutun și alcool și alte expuneri toxice relevante, precum și măsurarea greutății, înălțimii, indicelui de masă corporală și a unor indicatori ai adipozității centrale, precum circumferința taliei sau raportul talie/înălțime.

Societățile medicale recomandă și o anamneză privind antecedentele personale și familiale de boală cardiovasculară precoce, moarte cardiacă subită, boală cronică de rinichi și diabet zaharat de tip 2. În funcție de contextul clinic, ar putea fi inclusă și o evaluare succintă a sănătății mintale.

Tensiunea arterială și SCORE2, parte din evaluarea riscului

O a doua componentă este reprezentată de evaluarea factorilor de risc, care ar trebui să includă obligatoriu măsurarea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, alături de investigațiile metabolice, renale și hepatice.

Ulterior, riscul ar trebui stratificat cu ajutorul unor instrumente validate, precum SCORE2 și SCORE2-OP, diagramele OMS pentru riscul cardiovascular sau scoruri specifice utilizate în diabetologie și nefrologie.

Rezultatul acestei evaluări ar urma să fie legat de trasee clinice standardizate, astfel încât persoanele cu risc crescut să poată fi identificate și gestionate înainte de apariția complicațiilor majore.

Societățile profesionale subliniază rolul asistenței medicale primare

Documentul arată că România are deja o direcție strategică în acest sens prin Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, care include printre obiective identificarea precoce și stratificarea riscului cardiovascular și consolidarea rolului asistenței medicale primare.

În acest context, un protocol european comun ar putea oferi un cadru pentru integrarea prevenției cardiovasculare, metabolice și renale, păstrând în același timp posibilitatea adaptării la particularitățile epidemiologice și organizatorice ale fiecărui stat.

Protocolul european face parte din planul Safe Hearts

Inițiativa EU Health Checks face parte din planul european Safe Hearts, prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025.

Comisia Europeană include dezvoltarea unui protocol pentru controalele privind bolile cardiovasculare printre cele zece inițiative majore ale planului. Obiectivul este crearea unei abordări mai coerente pentru depistarea precoce și prevenția bolilor cardiovasculare în statele membre.

Comisia intenționează să propună în 2026 o recomandare a Consiliului privind aceste evaluări și să sprijine testarea și introducerea protocolului european în statele membre.

Poziția românească este semnată de prof. dr. Ovidiu Chioncel, președintele Societății Române de Cardiologie, prof. dr. Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, prof. dr. Gener Ismail, președintele Societății Române de Nefrologie, și dr. Dina Mergeani, președintele Societății Naționale de Medicina Familiei.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.