Cinci întrebări înainte să crezi sau să distribui ceva văzut pe social media

Nu putem verifica în detaliu fiecare informație care ne apare pe Facebook, TikTok, Instagram sau într-un grup de WhatsApp. Putem însă să ne formăm un reflex simplu: câteva întrebări pe care să ni le punem înainte să credem, să distribuim sau să luăm o decizie pe baza unei postări.

Rețelele sociale sunt construite pentru viteză. Vedem un titlu, o imagine sau un clip, avem o reacție și, uneori, apăsăm imediat butonul de distribuire. Informațiile false sau înșelătoare profită adesea tocmai de acest mecanism.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă, atunci când întâlnim informații despre sănătate online, să verificăm cine este autorul, care este sursa afirmațiilor și cât de credibilă este publicația sau instituția care le transmite. La fel de importantă este o întrebare aparent neobișnuită: „Cum mă face această informație să mă simt?”

Pentru utilizarea de zi cu zi, putem reduce toate aceste recomandări la cinci întrebări.

1. Cine spune?

Primul reflex ar trebui să fie identificarea sursei.

Nu cine a distribuit postarea, ci cine face afirmația inițială.

Este o instituție medicală? Un cercetător? Un jurnalist? Un medic care vorbește în domeniul său de specialitate? Un influencer? O companie care vinde produsul despre care vorbește? Un cont despre care nu știm nimic?

Numărul de urmăritori, un halat alb, un titlu spectaculos sau un videoclip realizat profesionist nu reprezintă, în sine, dovezi de competență.

Și invers: faptul că o persoană are un interes comercial nu demonstrează automat că afirmația sa este falsă. Este însă o informație care trebuie cunoscută atunci când evaluăm mesajul.

Întrebarea de reținut: Cine spune asta și de ce ar trebui să am încredere în această sursă?

2. De unde știe?

O afirmație poate suna foarte convingător fără să ofere vreo dovadă verificabilă.

„Cercetătorii au descoperit”, „medicii nu vor să știi”, „studiile demonstrează” sau „s-a dovedit științific” nu sunt surse.

Caută informația aflată în spatele afirmației: studiul, raportul, ghidul, datele oficiale sau declarația originală.

Este important și ce fel de dovadă este prezentată.

Experiența unei singure persoane poate fi autentică, dar nu demonstrează că un tratament funcționează. Un experiment pe celule nu demonstrează automat eficiența unui medicament la oameni. O asociere statistică nu demonstrează neapărat că un lucru îl provoacă pe celălalt.

Întrebarea de reținut: Care este dovada?

3. Cine mai confirmă informația?

Una dintre cele mai utile tehnici de verificare online este surprinzător de simplă: ieși din pagina pe care o citești.

Cercetătorii de la Stanford au observat că fact-checkerii profesioniști procedează diferit de mulți utilizatori obișnuiți. În loc să petreacă mult timp studiind un site necunoscut, deschid alte ferestre și caută ce spun surse independente despre acel site sau despre afirmația respectivă. Tehnica este numită „lateral reading” – citire laterală.

Dacă o postare susține că „un nou studiu a descoperit că…”, caută studiul. Dacă anunță o decizie a unei instituții, verifică site-ul instituției. Dacă relatează o descoperire medicală importantă, vezi dacă informația apare și în alte surse credibile.

Mai multe site-uri care copiază același text nu reprezintă însă mai multe confirmări independente. Uneori, zece articole duc toate la aceeași afirmație inițială.

Întrebarea de reținut: Cine mai spune asta și pe ce se bazează?

4. Ce lipsește?

Dezinformarea nu este întotdeauna complet falsă.

Uneori este suficient să fie eliminată o parte din context.

De exemplu:

• un risc relativ mare poate corespunde unei diferențe foarte mici în valori absolute;
• rezultatul unui studiu efectuat pe 30 de persoane poate fi prezentat ca o regulă generală;
• o cercetare pe animale poate fi descrisă ca și cum tratamentul ar funcționa deja la oameni;
• un rezultat preliminar poate fi prezentat drept concluzie definitivă;
• o informație adevărată în urmă cu cinci ani poate să nu mai fie valabilă astăzi;
• un citat real poate dobândi un sens complet diferit atunci când este scos din context.

Uneori informația importantă nu este ceea ce apare într-o postare, ci ceea ce nu apare.

Întrebarea de reținut: Ce informație mi-ar putea schimba concluzia dacă aș cunoaște-o?

5. Ce încearcă să mă facă să simt?

Emoția nu este dovada că o informație este falsă. O știre adevărată poate provoca teamă, furie sau entuziasm.

Dar emoțiile puternice ne pot determina să reacționăm înainte să verificăm.

Merită să fim mai atenți atunci când o postare încearcă să ne provoace urgent indignarea, frica sau sentimentul că tocmai am aflat un secret pe care „ceilalți” încearcă să îl ascundă.

Formulări precum „distribuie înainte să fie șters”, „nimeni nu îți spune asta”, „adevărul pe care medicii îl ascund” sau „acest aliment distruge cancerul” încearcă adesea să reducă timpul dintre emoție și acțiune.

Cercetările experimentale arată că simpla readucere a atenției asupra acurateței informației poate îmbunătăți calitatea informațiilor pe care oamenii aleg să le distribuie. O analiză a 20 de experimente, cu peste 26.000 de participanți, a arătat că astfel de mici „pauze de acuratețe” au redus intenția de a distribui titluri false.

Întrebarea de reținut: Aș distribui această informație și după ce emoția inițială dispare?

Nu trebuie să verifici tot. Trebuie să știi când să te oprești

Gândirea critică nu înseamnă să suspectăm că orice informație este falsă și nici să petrecem o jumătate de oră verificând fiecare postare din feed.

Înseamnă să dezvoltăm un mic reflex înainte de a acorda încredere unei afirmații importante.

Putem rezuma mecanismul astfel:

Cine spune? De unde știe? Cine mai confirmă? Ce lipsește? Ce încearcă să mă facă să simt?

Dacă informația este banală, probabil că nu este nevoie de investigații suplimentare. Dacă însă ar putea determina o decizie privind sănătatea, tratamentul, vaccinarea, alimentația sau administrarea unui supliment, merită să trecem prin aceste întrebări înainte de a acționa.

Și există o regulă suplimentară, poate cea mai simplă dintre toate:

Cu cât consecințele unei informații sunt mai importante, cu atât sursa trebuie verificată mai atent.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.