Mircea Beuran: Rețelele sociale nu sunt periculoase în sine, dar pot afecta sănătatea mintală a tinerilor

Rețelele sociale devin un factor de risc pentru sănătatea mintală atunci când sunt utilizate ca principal spațiu de validare personală, în special în rândul tinerilor. Declarația a fost făcută de Mircea Beuran, în cadrul conferinței „Prizonierii ecranelor și pericolele ascunse ale rețelelor sociale” (poate fi urmărită integral pe youtube).

Rețelele sociale – instrument util sau sursă de distorsiune?

Potrivit profesorului, platformele digitale nu reprezintă un pericol în sine, însă pot deveni problematice atunci când utilizatorii ajung să își definească identitatea și valoarea personală prin prisma acestora.

Pentru tineri, în special, rețelele sociale pot crea o percepție distorsionată a realității. Expunerea constantă la standarde nerealiste de frumusețe, succes sau fericire generează presiune și frustrare, iar comparația cu „viețile perfecte” ale altora poate contribui la scăderea stimei de sine, apariția anxietății si instalarea depresiei.

Dependența digitală – un risc invizibil

Unul dintre cele mai importante riscuri semnalate este dependența de rețelele sociale. Mecanismele acestor platforme sunt concepute pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp, prin stimularea sistemului de recompensă al creierului.

Interacțiunile frecvente (notificări, aprecieri, comentarii) creează un circuit de feedback dificil de întrerupt, cu efecte precum: tulburări de somn, oboseală cronică, dificultăți de concentrare, scăderea capacității de gândire profundă.

În plan social, utilizarea excesivă poate duce la diminuarea relațiilor autentice, înlocuite treptat de interacțiuni superficiale.

Ce soluții sunt propuse

În acest context, Mircea Beuran subliniază trei direcții principale de intervenție:

1. Conștientizarea

Timpul petrecut online influențează modul în care oamenii gândesc, simt și relaționează.

2. Educația digitală

Elevii trebuie învățați nu doar să utilizeze tehnologia, ci și să o gestioneze echilibrat. Rolul profesorilor și al părinților este esențial.

3. Echilibrul între online și offline

Redescoperirea activităților din viața reală și limitarea timpului petrecut pe platforme digitale pot reduce riscurile asociate.

În acest context mai larg, experiența editorială confirmă parțial aceste observații. Algoritmii rețelelor sociale favorizează conținutul care generează reacții emoționale intense – adesea negative – în detrimentul informațiilor echilibrate, factuale și utile profesional. Tocmai această dinamică, care poate distorsiona percepția asupra realității medicale și poate amplifica dezinformarea, a stat la baza deciziei Medic24 de a reduce și, ulterior, de a renunța la publicarea activă pe rețelele sociale, în favoarea unui model centrat pe conținut direct, documentat și accesat fără intermediari algoritmici.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.