Ghid complet 2025–2026: vaccinurile antigripale disponibile în România, tipuri, indicații și recomandări pentru medici și pacienți.
De ce trebuie să înțelegem mai bine cine este vulnerabil la dezinformare
Un articol publicat ieri în BMJ de Simon Williams și Sander van der Linden atrage atenția asupra unui aspect adesea ignorat: susceptibilitatea la dezinformare nu este egal distribuită în societate.
Această vulnerabilitate, susțin autorii, poate acționa ca un factor de risc major – un „meta-risc” – care amplifică inegalitățile deja existente în sănătate.
Printre ideile-cheie ale articolului:
Dezinformarea este adesea percepută ca adevărată și poate influența comportamente riscante, precum renunțarea la tratamente eficiente.
Susceptibilitatea la dezinformare este asociată cu factori sociali precum nivelul de educație, statutul economic și experiențele de discriminare.
Expunerea repetată la informații false, în special în medii controlate algoritmic (rețelele sociale), poate adânci și mai mult aceste decalaje.
Soluțiile propuse includ: prebunking, alfabetizare digitală și intervenții culturale adaptate grupurilor vulnerabile. Autorii pledează pentru includerea alfabetizării informaționale în educația timpurie și adaptarea campaniilor de sănătate publică la realitățile sociale ale grupurilor țintă.
🛡️ Ce este prebunking-ul?
Prebunking (demontare preventivă, în esență o contraargumentare anticipată) este o strategie de prevenire a dezinformării inspirată din imunologia clasică. Așa cum un vaccin expune organismul la o formă slăbită a unui virus pentru a stimula un răspuns imunitar, prebunking-ul expune publicul la versiuni atenuate ale unor afirmații false, însoțite de explicații clare despre cum sunt construite și de ce sunt greșite. Scopul este de a dezvolta „anticorpi cognitivi” – adică reflexe critice care să ajute oamenii să recunoască și să respingă mai ușor dezinformarea reală atunci când o întâlnesc.
Referință:
Williams S N, van der Linden S. The social determinants of misinformation BMJ 2025; 389 :r782 doi:10.1136/bmj.r782
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
Acest ghid Medic24 explică pe înțelesul tuturor care sunt obligațiile angajatorului în ceea ce privește plata concediului medical și ce noutăți a introdus Legea 141/2025.
Plata CASS 2025 explicată clar: persoane întreținute, fără venituri, acte și pași pentru asigurarea de sănătate.
Ce trebuie să știi despre concediul medical în 2025: reguli noi de calcul, documente necesare, rolul medicului de familie și implicații financiare pentru angajați și angajatori.
Află cum noile legi din 2025 schimbă asigurarea de sănătate: contribuții CASS, concedii medicale, eliminarea coasiguratului și accesul la medicul de familie.
Dacă ai fost co-asigurat și ți-ai pierdut acest statut, este important să știi că poți deveni din nou asigurat în sistemul public de sănătate prin plata contribuției individuale la ANAF. Persoanele fără venituri pot achita contribuția CASS prin declarația unică, beneficiind astfel de asigurare de sănătate timp de 12 luni. Ghidul de față explică pas cu pas cum se face plata CASS la ANAF, cine are obligația sau dreptul de a plăti, ce înseamnă asigurarea voluntară de sănătate și cum poți verifica online dacă ai calitatea de asigurat.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.