Actualizare concediu medical în 2025: reguli noi, calcul și limite

În 2025 au intrat în vigoare modificări legislative importante care afectează modul de acordare și plata concediilor medicale. Două acte normative – Legea nr. 141/2025 (promulgată la 25 iulie 2025) și Legea nr. 78/2025 (promulgată la 19 mai 2025) – au adus schimbări semnificative în sistemul asigurărilor de sănătate și al concediilor medicale. Legea 141/2025 face parte din pachetul fiscal-bugetar al Guvernului și vizează sustenabilitatea bugetului de sănătate, eliminând statutul de co-asigurat pentru anumite categorii și ajustând indemnizațiile pentru concediile medicale. Pe de altă parte, Legea 78/2025 aprobă OG 9/2025, care a adus clarificări privind organizarea cabinetelor medicale, permițând, de exemplu, înființarea de cabinete medicale private în instituții publice de asistență socială, unități de învățământ și chiar la nivelul companiilor, pentru propriii angajați. Toate aceste schimbări au impact atât asupra pacienților (asigurați sau nu), cât și asupra medicilor de familie și specialiști implicați în eliberarea concediilor medicale. În cele ce urmează analizăm noile reguli din 2025 privind concediul medical – de la durata maximă și documentele necesare, până la rolul medicului de familie și implicațiile financiare pentru pacient și angajator.

Durata maximă a concediului medical și condiții generale

Durata standard maximă a unui concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă (boală obișnuită) este, în prezent, de 183 de zile într-un interval de 12 luni consecutive. Acest plafon rămâne neschimbat și în 2025. În cazuri medicale deosebite, concediul poate fi prelungit peste limita de 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale, până la maximum 273 de zile pe an (adică încă 90 de zile suplimentare în cazuri excepționale). De regulă, după primele 90 de zile de concediu continuu, este necesar avizul medicului expert pentru prelungire. Pentru anumite afecțiuni grave, legislația prevede durate speciale extinse: de exemplu, tuberculoza sau cancerul pot justifica concedii medicale de până la 12 luni (sau chiar 1 an și 6 luni, în funcție de boală). Astfel de cazuri beneficiază și de indemnizații majorate (de regulă 100% din baza de calcul) și se supun unor reglementări specifice, care nu au fost modificate de Legea 141/2025.

Este important de reținut că Legea 141/2025 NU a modificat condițiile de acordare a concediilor medicale – au rămas aceleași cerințe de eligibilitate ca înainte. Un salariat are dreptul la concediu medical plătit doar dacă îndeplinește condiția stagiului minim de cotizare: în general, este necesară o vechime de cel puțin 6 luni de contribuții în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se solicită concediul. Cu alte cuvinte, nu se poate beneficia de concediu medical plătit imediat după angajare (dacă nu a fost realizat acest stagiu minim). Fac excepție de la regula stagiului minim unele situații speciale, cum ar fi concediul de risc maternal (care se acordă indiferent de vechimea în muncă) sau urgențele medico-chirurgicale. De asemenea, Legea 141/2025 nu afectează tipurile speciale de concedii medicale, precum concediul de maternitate (126 zile, indemnizație 85%), concediul pentru îngrijirea copilului bolnav (max. 45 zile pe an, indemnizație 85%), concediile pentru accidente de muncă/boli profesionale (80-100% indemnizație) sau concediul de carantină – toate acestea rămân cu durata și procentajele stabilite de legislația specifică anterioară.

Rolul medicului de familie în acordarea concediului medical

Medicul de familie este, de obicei, prima verigă în procesul acordării concediului medical. Potrivit reglementărilor actuale, medicul de familie poate elibera un certificat de concediu medical cu o durată de cel mult 10 zile calendaristice pentru un episod de boală. Mai mult, într-un an, același medic de familie poate acorda aceluiași asigurat certificate de concediu medical cumulate de până la 30 de zile calendaristice. Aceste limite au scopul de a asigura o gestionare eficientă și de a preveni abuzurile sistemului de concedii medicale. Dacă pacientul are nevoie de o perioadă mai lungă de recuperare, procedura prevede următoarele etape:

• Prelungirea concediului de către specialist: După epuizarea celor 10 zile inițiale (sau a limitei de 30 de zile/an la medicul de familie), pacientul trebuie îndrumat către un medic specialist, pe baza unei trimiteri de la medicul de familie. Medicul specialist va evalua starea și poate prelungi concediul medical, în funcție de gravitatea cazului, eliberând certificate pentru perioade mai lungi (până la limita generală de 183 de zile pe an, dacă este necesar).
• Avizul medicului expert: În situațiile în care se atinge pragul de 90 de zile de concediu continuu, sau dacă e nevoie de depășirea limitei de 183 de zile într-un an, este obligatoriu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Medicul expert analizează referatul întocmit de medicii curanți și poate aproba prelungiri în cazurile justificate medical, în limitele permise de lege.

Aceste reguli nu s-au schimbat în 2025, însă medicii de familie au fost nevoiți să se adapteze la noile prevederi introduse de Legea 141/2025 în ceea ce privește calculul indemnizației. CNAS a informat medicii (atât de familie, cât și specialiști) cu privire la noile procente de calcul, subliniind că formularele certificatelor de concediu medical au rămas neschimbate, doar modul de calcul al indemnizației diferă. Practic, medicul eliberează în continuare același certificat de concediu medical (formular tipizat) la momentul consultației, stabilind numărul de zile de concediu necesare, însă acum trebuie să știe că procentul de plată poate varia în funcție de durata înscrisă pe certificat. Rolul medicului de familie este și acela de a explica pacientului aceste schimbări, mai ales dacă acesta întreabă de ce indemnizația sa este mai mică pentru un concediu scurt.

Tot medicilor le revine responsabilitatea de a respecta strictețea acordării concediilor numai în cazuri justificate medical. CNAS a reiterat în iunie 2025 că decizia de acordare a concediului medical aparține exclusiv medicului curant, pe baza stării de sănătate obiective a pacientului – solicitările insistente ale pacienților „nu pot constitui un criteriu valid” pentru eliberarea certificatului de concediu. Cu alte cuvinte, concediul medical nu se dă la cererea pacientului, ci numai dacă medicul consideră, în urma consultului, că este necesar. În contextul intensificării controalelor (anunțate de noul Ministru al Sănătății în 2025) privind legalitatea concediilor medicale, CNAS a avertizat că doctorii care eliberează certificate fără respectarea prevederilor (fără un diagnostic temeinic sau fără plan de urmărire a evoluției bolii) riscă amenzi între 5.000 și 11.000 lei. De asemenea, angajatorii au obligația legală să verifice certificatele primite și să gestioneze numărul de zile de concediu ale fiecărui salariat, putând refuza la plată certificatele completate eronat.

Notă: Medicul de familie este în prima linie și în ceea ce privește noile reguli de asigurare: odată cu eliminarea co-asiguraților (soț/soție sau părinți întreținuți fără venit, care înainte erau asigurați fără plata contribuției), unii pacienți au pierdut statutul de asigurat dacă nu și-au plătit CASS pe cont propriu. (Vezi ghidul medic24 – Cum îți plătești singur asigurarea de sănătate dacă nu mai ești coasigurat) Medicii de familie au fost nevoiți să informeze acești pacienți despre necesitatea plății contribuției pentru a-și menține calitatea de asigurat, altfel accesul lor la servicii medicale fiind limitat. Un fost co-asigurat care rămâne neasigurat va trebui să suporte integral costurile consultațiilor și tratamentelor (cu excepția serviciilor de urgență și a câtorva consultații preventive de bază asigurate de stat).

Mai multe informații: Noi reguli pentru asigurarea la sănătate și concediile medicale: Ce se schimbă din august 2025

Documente necesare pentru obținerea concediului medical

Procedura de obținere a concediului medical începe la medicul curant (medic de familie sau specialist). În urma consultației, dacă diagnosticul impune incapacitate temporară de muncă, medicul eliberează certificatul de concediu medical (în două exemplare, pentru angajat și angajator). Legea 141/2025 nu a schimbat nimic în privința acestor documente – formatul certificatului este același, iar regulile de completare au rămas identice. Certificatul se eliberează, de regulă, în ziua consultului, pentru numărul de zile de concediu stabilit de medic, și trebuie depus de pacient la angajator în termenele prevăzute (cel mai târziu până la data de 5 a lunii următoare, conform legislației în vigoare).

Acte necesare: Pentru ca medicul să poată acorda legal concediul medical și pentru ca angajatorul să plătească indemnizația, pacientul trebuie să prezinte:

Pe scurt, din perspectiva angajatului, dosarul pentru concediu medical nu s-a schimbat fundamental în 2025. Trebuie să te asiguri că ești asigurat în sistem (adică angajatorul ți-a plătit contribuțiile de sănătate sau ți-ai plătit CASS dacă ești în categorii speciale) și să obții de la acesta adeverința de asigurat. Medicul va completa certificatul de concediu medical și îți va înmâna exemplarele necesare.

Important: Concediile medicale se acordă numai pe baza evaluării medicale – chiar dacă angajatul are dreptul legal și documentele în regulă, decizia finală aparține medicului și trebuie justificată de diagnostic și starea de sănătate

Schimbările din 2025 în calculul indemnizației de concediu medical

Cea mai notabilă modificare adusă de Legea 141/2025 privește modul de calcul al indemnizației de concediu medical pentru boli obișnuite (cod indemnizație 01). Până la 1 august 2025, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (în caz de boală obișnuită sau accident în afara muncii) era 75% din baza de calcul pentru toată perioada concediului, indiferent de durata acestuia. Acest procent de 75% era stabilit prin OUG 158/2005 și se aplica uniform (exceptând cazurile speciale de boală gravă, sarcină, etc., care aveau procente mai mari, de 100% sau 85% după caz).

De la 1 august 2025, cuantumul indemnizației nu mai este uniform, ci variază în funcție de durata concediului medical acordat pentru fiecare episod de boală. Cu alte cuvinte, cu cât episodul de boală este mai scurt, cu atât procentul de plată este mai mic. Conform noilor reguli introduse de art. IX din Legea 141/2025, indemnizația brută lunară se stabilește astfel pentru concediile de boală obișnuită:

• 55% din baza de calcul – pentru certificatele de concediu medical cu durată de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă.
• 65% din baza de calcul – pentru certificatele de concediu medical cu durată cuprinsă între 8 și 14 zile.
• 75% din baza de calcul – pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de cel puțin 15 zile consecutiv de incapacitate temporară de muncă.

(Baza de calcul a indemnizației rămâne aceeași ca înainte: media veniturilor brute lunare realizate de pacient în ultimele 6 luni anterioare lunii îmbolnăvirii)

Altfel spus, dacă medicul acordă un concediu de 5 sau 7 zile, acel concediu va fi plătit doar în proporție de 55% din salariul brut mediu al pacientului; dacă acordă 8, 10 sau 14 zile, întregul concediu va fi plătit cu 65% din baza de calcul; iar dacă episodul de boală depășește două săptămâni (15 zile sau mai mult), se plătește ca înainte, cu 75%. Această regulă se aplică per episod de boală, și nu progresiv pe zile. În practica curentă, episoadele de boală sunt distincte dacă există o întrerupere de minim o zi între concedii sau dacă este o afecțiune diferită. Dacă un concediu inițial este prelungit prin continuare (fără întrerupere și pentru aceeași afecțiune), atunci durata totală a episodului cumulează toate zilele și procentul se stabilește o singură dată, la acordarea inițială a episodului.

Excepții importante: Indemnizațiile pentru alte tipuri de concedii medicale nu sunt afectate de această schimbare legislativă. Legea 141/2025 vizează strict concediile pentru boli obișnuite (cod 01) și accidente nelegate de muncă. Astfel, concediul de maternitate rămâne plătit cu 85% din baza de calcul, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav cu 85%, concediul pentru carantină cu 100%, concediile pentru TBC, SIDA, cancer rămân la 100% pe duratele prevăzute de lege, concediul de risc maternal rămâne 75% etc.. De asemenea, bolile cardiovasculare (anumite afecțiuni cardiovasculare majore, încadrate separat) fac obiectul unei prevederi speciale: indemnizația lor rămâne 75% din baza de calcul, indiferent de durata concediului.

În plus, Legea 141/2025 conține o dispoziție tranzitorie: noile procente nu se aplică concediilor medicale aflate în curs la 1 august 2025. Orice episod de boală început înainte de această dată (adică pentru care certificatul inițial a fost emis anterior) va continua să fie plătit conform regulilor vechi (75% pentru boală obișnuită), până la încheierea episodului respectiv. Numai concediile inițiate începând cu 1 august intră sub incidența noii legi.

De reținut: Legea 141/2025 nu a modificat condițiile de acordare a concediilor medicale (cine are dreptul, stagiul minim etc.), nici regula privind suportarea primelor zile de concediu de către angajator. Potrivit legislației de bază (OUG 158/2005, nemodificată pe acest aspect), primele 5 zile de concediu medical pentru boală obișnuită sunt plătite din fondurile angajatorului, iar începând cu ziua a 6-a indemnizația este suportată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), prin decontare către angajator. Această regulă rămâne în vigoare. De asemenea, stagiul minim de cotizare (6 luni în ultimele 12) rămâne obligatoriu pentru a primi indemnizația – legea nouă nu l-a schimbat.

Implicații financiare pentru pacienți și angajatori

Măsura de a reduce indemnizațiile pentru concediile medicale pe termen scurt are ca scop declarat reducerea cheltuielilor bugetare și descurajarea abuzului de concedii medicale „minore”. Autoritățile au motivat schimbarea prin necesitatea de a susține bugetul sănătății, în contextul creșterii numărului de concedii medicale și al costurilor asociate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că această ajustare era „necesară și inevitabilă”, acuzând că „multă lume a abuzat de concediile medicale” în ultima perioadă. Concret, prin plata la 55% sau 65% a concediilor scurte, Casa de Asigurări economisește fonduri, iar angajatorii beneficiază și ei de un cost mai redus cu forța de muncă pe durata absențelor scurte.

Mai multe informații: Cum se va face plata online la ANAF pentru asigurarea de sănătate de la 1 septembrie 2025

Impactul asupra angajatorilor

În vechiul sistem, dacă un angajat se îmbolnăvea 5 zile, compania îi plătea 5 zile x 75% din salariu. Acum, pentru același concediu de 5 zile, firma plătește doar 55% din salariu pe acele zile – deci un efort financiar cu 20% mai mic. Pentru concediile de 6 sau 7 zile, primele 5 zile (suportate de angajator) sunt tot la 55%, iar zilele 6-7 sunt decontate de FNUASS tot la 55% (față de 75% înainte).

Exemplu: un angajat care lipsește o săptămână (7 zile) primea înainte ~75% din salariu pentru întreaga perioadă, integral suportat de angajator pentru primele 5 zile și de FNUASS pentru zilele 6-7; acum, angajatorul plătește doar 55% × 5 zile, iar FNUASS plătește 55% × 2 zile – atât firma, cât și Casa de Asigurări cheltuiesc mai puțin decât ar fi cheltuit anterior pentru același episod de boală. Pentru un concediu de 10 zile, calculul arată că angajatorul economisește 20% din salariu pentru 5 zile (diferența între 75% și 55%), iar FNUASS economisește 10% pentru următoarele 5 zile (diferența între 75% și 65%). Doar concediile foarte lungi (peste 15 zile) rămân la același nivel de compensare ca înainte (75%), astfel că majoritatea angajatorilor și bugetul asigurărilor vor resimți economii pentru episoadele scurte și medii de absență.

Impactul asupra pacienților (salariaților)

Reversul medaliei este că angajații bolnavi pierd acum o parte mai mare din venit atunci când stau în concediu medical de scurtă durată. Câștigul lor net din indemnizație scade proporțional cu reducerea procentului. De exemplu, la un salariu brut de 4.000 lei, baza zilnică de calcul este ~190 lei. Dacă angajatul stă 7 zile în concediu medical, înainte ar fi primit ~997 lei brut (75% × 190 × 7), iar acum primește ~731 lei brut (55% × 190 × 7). Diferența – ~266 lei brut mai puțin pentru o săptămână de boală – este semnificativă și resimțită la salariu. Pentru 10 zile de concediu medical, înainte primea ~1.424 lei brut, iar acum ~1.139 lei, deci cu ~285 lei mai puțin. Practic, salariații suportă o reducere de 20% a indemnizației pentru concedii de până la o săptămână și 10% pentru concedii de până la două săptămâni, față de vechiul sistem. Această scădere a veniturilor în caz de îmbolnăvire a stârnit nemulțumiri în rândul multor angajați. Sindicatele au criticat măsura, argumentând că „îi pedepsește pe angajații corecți care se întâmplă să se îmbolnăvească”, în încercarea de a combate abuzurile făcute de alții. Cu alte cuvinte, salariații onești, care nu își iau concedii medicale decât atunci când chiar sunt bolnavi, se trezesc oricum sancționați financiar dacă boala lor e scurtă, în timp ce angajatorii beneficiază de o economie. Pe de altă parte, pentru boli serioase ce necesită concedii mai lungi (peste 15 zile), nu există impact financiar negativ suplimentar pentru angajat (rata rămâne 75%).

Reacții și posibile efecte secundare

Organizațiile de medici de familie au semnalat un posibil efect pervers al noii legi. Știind că indemnizația este mai avantajoasă procentual la concedii mai lungi, unii pacienți ar putea solicita concedii medicale mai îndelungate decât ar fi necesar, doar pentru a beneficia de procentajul de 65% în loc de 55%. De pildă, un pacient cu o viroză ușoară s-ar putea gândi: „mai bine îmi iau direct 8-10 zile de concediu (și iau 65% din salariu), decât 5 zile la 55%”. Desigur, astfel de cereri trebuie să treacă de filtrul medicului, care nu va acorda zile în plus nejustificate medical. În plus, există limita legală ca medicul de familie să nu poată da mai mult de 10 zile consecutiv – deci, dacă pacientul nu are o stare care să justifice continuarea, el nu poate primi în mod arbitrar concediu mai lung doar pentru un procent mai bun. Rămâne de văzut, totuși, dacă statisticile vor arăta vreo creștere a duratei medii a concediilor medicale după introducerea acestor procente.

Un alt posibil efect îngrijorător este ceea ce specialiștii numesc „prezentism”: angajații ar putea deveni mai reticenți în a-și lua concediu medical pentru boli ușoare, știind că vor fi plătiți semnificativ mai puțin, și astfel ar veni bolnavi la serviciu pentru a nu pierde din venit. Acest comportament, de a continua să lucrezi deși ești bolnav, poate avea consecințe contraproductive – în cazul bolilor infecțioase există riscul de a transmite colegilor boala, ceea ce pe termen lung ar putea chiar spori absențele medicale la nivelul firmei. Medicii atrag atenția că, deși economisirea pe termen scurt e tentantă, încurajarea prezentismului poate fi contraproductivă pentru sănătatea publică și productivitatea la locul de muncă.

Exemple practice de calcul al indemnizației în 2025

Pentru a înțelege mai bine impactul noilor reguli, iată câteva exemple concrete de calcul, având ca scenariu un salariu brut și baza de calcul cunoscută: Presupuneri: Salariat X are un salariu brut lunar de 7.600 lei. Conform legii, baza de calcul zilnică a indemnizației se calculează ca media veniturilor pe 6 luni împărțită la numărul de zile lucrătoare din acele luni. Dacă în ultimele 6 luni (februarie–iulie 2025) a lucrat 125 de zile, baza de calcul rezultă ~365 lei pe zi. Vom calcula indemnizația brută și netă (estimativ) pentru episoade de lungimi diferite:

• Concediu de 7 zile (boală obișnuită, cod 01): Se aplică procentul de 55%. Indemnizația brută = 365 lei/zi × 7 zile × 55% = 1.405 lei brut. Ținând cont de impozitarea obișnuită (10% CASS + impozit venit 10% pe indemnizație peste 10 zile, etc.), rezultă ~822 lei net, adică ~117 lei/zi. (În vechiul sistem, ar fi fost ~75% × 365 × 7 = 1.918 lei brut, deci diferența brută este substanțială.)
• Concediu de 10 zile (exemplu în intervalul 8–14 zile, deci 65%): Indemnizație brută = 365 lei × 10 zile × 65% = 2.372 lei brut. Net aproximat ~1.420 lei (142 lei/zi). (Anterior, la 75%, ar fi fost 2.737 lei brut; diferența brută este ~365 lei pentru 10 zile, adică exact 10% mai puțin.)
• Concediu de 15 zile (peste 15 zile, deci 75%): Indemnizație brută = 365 lei × 15 × 75% = 4.106 lei brut. Net ~2.400 lei (aprox. 160 lei/zi). Observăm că la 15 zile deja se ajunge la plafonul anterior de 75%, deci pentru concedii lungi nu intervine nicio scădere față de situația anterioară.

Din aceste exemple se vede clar cum cu cât concediul medical este mai scurt, cu atât angajatul primește mai puțini bani (atât în termeni absoluți, cât și ca procent din salariu). Practic, angajatul X din exemplu pierde ~600 lei brut dacă stă 7 zile în concediu medical în 2025 față de cât ar fi primit pentru aceleași 7 zile înainte de 1 august 2025. În schimb, dacă stă 15 zile, nu pierde nimic față de sistemul anterior.

Notă privind impozitarea: Indemnizațiile de concediu medical sunt supuse contribuției CASS de 10% (cu excepția celor pentru accidente de muncă și boli profesionale) conform OUG 115/2023. Legea 141/2025 nu a adus modificări la acest aspect; indemnizațiile de boală obișnuită erau deja taxate cu CASS din 2023. Angajatul din exemplul nostru va suporta această contribuție, însă în calculele de mai sus netul este aproximat considerând deja reținerea CASS și impozit standard (pentru simplitate). Ideea esențială este că procentele de 55% și 65% se aplică la brut, apoi se rețin contribuțiile – deci scăderea la net este și ea proporțională.

Bine de reținut

În concluzie, procedura concediului medical în 2025 rămâne în esență aceeași, dar „regulile jocului” s-au înăsprit financiar. Ca pacient, trebuie să știi că vei încasa mai puțin bani dacă stai puține zile acasă – deci fă-ți calculele și ia decizia corectă pentru sănătatea ta (nu veni bolnav la lucru de teamă financiară, dar nici nu abuza). Ca medic, trebuie să fii la curent cu noile reglementări și să continui să acorzi concedii doar atunci când e justificat medical, informând pacientul onest despre drepturile și obligațiile sale. Iar ca angajator, e momentul să actualizezi politicile interne și bugetele în funcție de noile cote de plată, asigurându-te totodată că angajații cunosc importanța prezentării adeverinței de asigurat și că orice concediu medical este tratat cu seriozitate și conform legii. Schimbările aduse de Legea 141/2025 reprezintă un compromis sensibil între echilibrul financiar al sistemului și protecția angajaților bolnavi – eficiența lor reală se va vedea în lunile și anii următori, pe măsură ce atât comportamentul beneficiarilor, cât și statisticile de sănătate ocupațională vor reflecta noul cadru legal.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.