EASD: Stresul și anxietatea asociate diabetului trebuie discutate la consultații

Profesioniștii din sănătate ar trebui să discute despre povara emoțională a diabetului la fiecare consultație, iar stresul asociat bolii să fie evaluat periodic, cel puțin o dată pe an, recomandă primul ghid de practică clinică bazat pe dovezi publicat de Asociația Europeană pentru Studiul Diabetului (EASD). Documentul este dedicat adulților cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2.

Ghidul, publicat în Diabetologia, abordează ceea ce literatura de specialitate numește diabetes distress – povara emoțională generată de viața cu diabet și de necesitatea gestionării zilnice a bolii.

Aceasta poate include îngrijorare, frică, vinovăție, frustrare sau tristețe legate de administrarea tratamentului, monitorizarea glicemiei, episoadele de hipo- sau hiperglicemie, alimentație, activitate fizică, riscul de complicații sau reacțiile celor din jur.

Printre autorii ghidului se află și Andreia Mocan, psiholog clinician, afiliată Centrului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.

Stresul asociat diabetului nu este același lucru cu depresia

Autorii subliniază o distincție importantă: stresul asociat diabetului nu reprezintă în sine o tulburare psihică și nu trebuie confundat cu depresia majoră.

El este descris drept un răspuns emoțional specific la caracterul permanent și solicitant al gestionării diabetului. O persoană poate avea un nivel important de distres legat de diabet fără să îndeplinească criteriile pentru depresie, deși cele două situații pot coexista.

Povara poate fi semnificativă. Autorii citează cercetări potrivit cărora adulții cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 se gândesc, în medie, la boala lor aproximativ o dată la 12 minute, frecvența variind în funcție de tratament.

Estimările prevalenței diferă între studii și populații. O meta-analiză pe aproape 37.000 de adulți cu diabet zaharat de tip 2 a estimat o prevalență globală a distresului crescut de aproximativ 36%.

EASD: sănătatea emoțională trebuie discutată la fiecare consultație

Ghidul formulează opt recomandări de bună practică pentru identificarea și evaluarea stresului asociat diabetului.

Prima este directă: profesioniștii din sănătate ar trebui să discute latura emoțională a diabetului la fiecare consultație, ca parte integrantă a îngrijirii centrate pe persoană.

Autorii recomandă utilizarea unor întrebări deschise, centrate pe dificultățile și povara vieții cu diabet, în locul unor întrebări care permit doar răspunsuri de tip „da” sau „nu”.

Atunci când este necesară evaluarea formală, aceasta ar trebui realizată cu instrumente validate și fiabile.

Evaluarea, cel puțin anual și după schimbări importante

Ghidul recomandă ca stresul asociat diabetului să fie evaluat și monitorizat periodic, cel puțin o dată pe an, dar și în momente în care situația pacientului se modifică semnificativ.

Printre exemple sunt menționate sarcina, apariția sau progresia complicațiilor diabetului și schimbările majore de tratament, precum trecerea la un sistem automatizat de administrare a insulinei.

Rezultatul evaluării nu ar trebui doar consemnat sub forma unui scor. Profesionistul medical este încurajat să îl discute cu pacientul, să identifice sursele concrete ale problemelor emoționale și să documenteze concluziile în dosarul medical, astfel încât informațiile relevante să poată fi cunoscute și de ceilalți membri ai echipei.

Ce trebuie făcut atunci când este identificat un nivel crescut de stres

Atunci când evaluarea indică această situațție, EASD recomandă elaborarea împreună cu pacientul a unui plan privind pașii următori.

Acesta poate include sprijin oferit direct de echipa care îngrijește diabetul, modificarea unor aspecte ale managementului bolii, urmărire ulterioară sau, atunci când este necesar, acces la suport psihologic specializat.

Ghidul precizează că profesioniștii care oferă îngrijire generală sau specializată persoanelor cu diabet ar trebui să aibă competențele necesare pentru a oferi un nivel de bază de suport psihologic și să știe când este necesară implicarea unui specialist.

În diabetul de tip 1, tehnologia poate reduce și povara emoțională

Pe lângă recomandările privind evaluarea, autorii au analizat studiile randomizate disponibile privind intervențiile pentru reducerea distresului.

Pentru adulții cu diabet zaharat de tip 1, ghidul formulează o recomandare condiționată în favoarea intervențiilor psihologice asociate îngrijirii obișnuite. Meta-analiza a 16 studii randomizate, cu 1.343 de adulți, a indicat un beneficiu modest, certitudinea dovezilor fiind însă redusă.

EASD recomandă condiționat și monitorizarea continuă a glucozei (CGM), în locul monitorizării capilare prin înțeparea degetului, atunci când obiectivul include reducerea stresului asociat diabetului. Analiza a șase studii randomizate, cu 773 de participanți, a arătat o reducere mică a stresului, iar certitudinea dovezilor a fost considerată moderată.

Și sistemele automatizate de administrare a insulinei (AID) primesc o recomandare condiționată. Efectul asupra distresului a fost mic și la limita semnificației statistice, astfel că autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare dedicate rezultatelor psihosociale.

În diabetul de tip 2, intervențiile psihologice și educaționale pot ajuta

Pentru adulții cu diabet zaharat de tip 2, EASD recomandă condiționat utilizarea intervențiilor psihologice, psihoeducaționale și educaționale pentru reducerea distresului.

În cazul intervențiilor psihologice, analiza a inclus 21 de studii randomizate și 4.550 de adulți și a indicat un beneficiu în reducerea distresului. Certitudinea dovezilor a fost însă foarte redusă.

Pentru intervențiile pur educaționale, trei studii cu 317 participanți au indicat, de asemenea, un beneficiu, cu un nivel redus de certitudine a dovezilor.

În schimb, EASD nu recomandă utilizarea CGM în diabetul de tip 2 doar cu scopul reducerii distresului. Cele trei studii randomizate disponibile, cu 611 participanți, nu au demonstrat clar un asemenea beneficiu. Recomandarea nu se referă la celelalte indicații și beneficii clinice pe care monitorizarea continuă a glucozei le poate avea.

Multe recomandări rămân susținute de dovezi cu certitudine redusă

Autorii atrag atenția că baza de dovezi pentru tratamentul distresului asociat diabetului este încă limitată. Numeroase studii au avut puțini participanți, intervențiile au fost foarte diferite între ele, iar distresul a fost adesea doar un obiectiv secundar al cercetării.

Din acest motiv, multe dintre recomandările terapeutice sunt condiționate și se bazează pe dovezi cu certitudine redusă sau foarte redusă.

De asemenea, cercetările provin predominant din Europa, America de Nord și regiunea Pacificului de Vest, în timp ce țările cu venituri mici și medii sunt insuficient reprezentate.

Primul ghid EASD dezvoltat prin noul sistem bazat pe GRADE

Documentul este primul ghid de practică clinică elaborat prin noul proces formal al EASD și utilizează metodologia GRADE pentru evaluarea certitudinii dovezilor și formularea recomandărilor.

Grupul de elaborare a inclus specialiști din mai multe discipline, metodologi și persoane care trăiesc cu diabet. Recomandările privind managementul au fost fundamentate pe o revizuire sistematică și meta-analize ale studiilor randomizate, iar cele privind identificarea și evaluarea distresului au fost dezvoltate pe baza unor revizuiri realiste ale literaturii.

EASD descrie documentul drept primul ghid clinic bazat pe dovezi dedicat în mod specific distresului asociat diabetului.

Mesajul central este că povara emoțională a diabetului nu ar trebui tratată ca un aspect separat de îngrijirea medicală. Autorii propun integrarea ei în consultațiile obișnuite, alături de controlul glicemic, tratament și evaluarea complicațiilor.

Referințe:

Speight J, Hermanns N, Jensen W și colab. 2026 EASD evidence-based clinical practice guideline for assessing and managing diabetes distress among adults with type 1 diabetes or type 2 diabetes. Diabetologia. Publicat la 15 septembrie 2026. DOI: 10.1007/s00125-026-06840-0.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.