CNAS după Horațiu Moldovan: bilanțul mandatului și miza noii etape

Demisia anunțată de Horațiu Moldovan la 19 octombrie 2026 încheie un mandat de aproape un an și jumătate la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Perioada a fost marcată de lansarea unor instrumente digitale pentru pacienți, modificarea finanțării medicinei de familie și inițierea unor reforme privind spitalele și rambursarea medicamentelor. În același timp, dificultățile informatice și presiunile bugetare au continuat, iar mai multe proiecte au rămas în curs de implementare. Schimbarea conducerii readuce în discuție și viitorul modelului de asigurări de sănătate, inclusiv posibilitatea introducerii concurenței între asigurători.

O plecare determinată de schimbarea configurației politice

Horațiu-Remus Moldovan și-a anunțat demisia luni seară, 19 octombrie, printr-un mesaj scurt publicat pe Facebook: „A fost o mare onoare. Mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături!”.

Anunțul a urmat deciziei Partidului Național Liberal de a-și retrage reprezentanții din funcțiile guvernamentale, în contextul trecerii partidului în opoziție. Președintele PNL, Ilie Bolojan, solicitase demisia demnitarilor care ocupau asemenea funcții cu sprijinul formațiunii, potrivit informațiilor publicate de HotNews.

Horațiu Moldovan fusese numit președinte CNAS la 28 aprilie 2025, prin Decizia nr. 245 semnată de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, după ce ocupase funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății. El a preluat conducerea instituției de la Valeria Herdea.

Plecarea intervine în perioada formării Guvernului propus de Luca Niculescu, în care Alexandru Rogobete a fost nominalizat pentru portofoliul Sănătății. Acesta a salutat public demisia lui Moldovan, formulând și critici la adresa activității sale.

La momentul redactării acestei analize, 20 octombrie 2026, nu fusese anunțată oficial numirea unui succesor la conducerea CNAS.

Digitalizarea: lansarea eSănătateaMea și tranziția către noul PIAS

Unul dintre proiectele cu rezultate concrete din timpul mandatului a fost modernizarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) și lansarea portalului destinat pacienților, eSănătateaMea.

La 1 septembrie 2026, CNAS a anunțat punerea în funcțiune a portalului. Conform prezentării făcute de Horațiu Moldovan, pacienții autentificați puteau consulta istoricul medical disponibil pentru ultimii zece ani, informațiile despre prescripții pentru ultimii cinci ani și serviciile medicale decontate în numele lor.

Accesul pacienților la istoricul decontărilor reprezintă și un instrument potențial de transparență, deoarece permite verificarea serviciilor raportate de furnizori. Totuși, pentru a demonstra un efect asupra fraudei, ar fi necesare date privind sesizările, verificările și eventualele sume recuperate.

La lansare, platforma se afla încă într-o etapă de tranziție. Formularele medicale electronice urmau să fie introduse treptat, iar sistemul de programări online depindea de înrolarea furnizorilor și de adaptarea aplicațiilor informatice folosite în cabinete.

Medic24 a documentat funcționalitățile disponibile la lansare, inclusiv diferențele dintre instrumentele operaționale și cele pentru care erau necesare modificări legislative sau tehnice.

Digitalizarea nu a eliminat însă toate problemele infrastructurii existente. În octombrie 2026, CNAS a continuat să utilizeze proceduri speciale de validare a activității offline. Ordinul nr. 1.805 din 2 octombrie a dezactivat, pentru activitatea din septembrie, regula privind semnarea serviciilor cu cardul, pentru a permite raportarea și decontarea acestora.

Prin urmare, bilanțul digitalizării include atât un portal pentru pacienți lansat efectiv, cât și o tranziție informatică a cărei finalizare trebuie evaluată prin stabilitatea sistemelor, utilizarea formularelor electronice și reducerea sarcinilor administrative ale medicilor.

Medicina de familie: schimbarea finanțării și noi reguli contractuale

În relația cu medicina de familie, mandatul Moldovan a coincis cu modificări importante ale mecanismului de finanțare.

Pentru 2026, cadrul normativ stabilește o repartizare de 25% pentru plata per capita și 75% pentru plata pe serviciu medical, din fondurile destinate acestor două componente, după deducerile prevăzute de legislație. Din 2027, proporțiile urmează să devină 20% și, respectiv, 80%.

La începutul anului 2026 au intrat în vigoare și noile valori garantate ale punctelor în medicina de familie: 10,3 lei pentru serviciul medical și 8,2 lei pentru componenta per capita. Medic24 a prezentat modificările aplicabile de la 1 ianuarie.

În ambulatoriul de specialitate, valoarea garantată a punctului pentru specialitățile clinice a crescut la 6,5 lei în 2026, fiind prevăzută o nouă majorare, la 8 lei, din 2027. Totodată, au fost introduse posibilități de flexibilizare a organizării contractelor.

Aceste modificări au fost adoptate prin acte normative și în urma negocierilor dintre CNAS, Ministerul Sănătății, Guvern și reprezentanții profesioniștilor. Ele nu pot fi atribuite exclusiv președintelui instituției.

De asemenea, schimbarea ponderii finanțării nu demonstrează, prin ea însăși, creșterea veniturilor fiecărui cabinet. Efectele diferă în funcție de structura listei de pacienți, numărul și tipul serviciilor efectuate și condițiile de desfășurare a activității.

Dialogul cu organizațiile profesionale a continuat și în septembrie 2026. La întâlnirea din 8 septembrie au fost discutate propuneri privind Contractul-cadru 2026–2027, inclusiv prevenția, teleconsultațiile, convențiile de înlocuire, decontarea serviciilor în perioadele cu adresabilitate crescută și plata în funcție de performanță.

Aceste teme rămân relevante pentru viitoarea conducere, în măsura în care nu au fost încă transpuse integral în norme și în mecanisme de plată.

Spitalele: mai multă transparență, dar reforma finanțării rămâne în lucru

O altă direcție susținută de Horațiu Moldovan a fost schimbarea finanțării spitalelor, astfel încât plățile să reflecte mai fidel activitatea medicală, complexitatea cazurilor și rezultatele obținute.

În iulie 2026, CNAS a lansat aplicația „Performanță Spitale Publice”, care permite consultarea și compararea unor indicatori privind activitatea și finanțarea unităților sanitare.

Datele prezentate de CNAS și analizate de Medic24 indicau, pentru anul 2025, un grad mediu de ocupare de aproximativ 63% pentru paturile destinate pacienților acuți. Peste 140 de spitale înregistrau grade de ocupare sub 60%, în timp ce marile unități de urgență se confruntau frecvent cu supraaglomerarea.

Publicarea acestor indicatori reprezintă o schimbare verificabilă în accesul la datele despre activitatea spitalelor. Interpretarea lor necesită însă corelarea cu profilul unităților, distribuția geografică a serviciilor, complexitatea cazurilor și nevoile populației.

În timpul mandatului, CNAS a susținut și renunțarea treptată la finanțarea bazată predominant pe structuri și alocări istorice, în favoarea contractării serviciilor efectiv furnizate.

Totuși, transformarea acestui principiu într-un mecanism național complet de finanțare nu era finalizată. Stabilirea costurilor reale, actualizarea tarifelor, includerea influențelor salariale și contractarea pe criterii de performanță necesitau în continuare decizii normative și bugetare.

Medicamentele și bugetul CNAS: între stabilizarea plăților și presiunile financiare

Finanțarea medicamentelor a reprezentat una dintre problemele recurente ale mandatului.

În iunie 2026, Horațiu Moldovan anunța o îmbunătățire a execuției bugetare a Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Potrivit datelor prezentate atunci, fondul înregistrase un excedent de peste 1,7 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului.

În paralel, au continuat discuțiile privind mecanismele de rambursare a medicamentelor, flexibilizarea negocierilor cu producătorii și introducerea unor instrumente de evaluare farmacoeconomică.

În iulie, Medic24 relata că instituția anunțase achitarea integrală a consumului de medicamente din martie, dar semnala necesitatea unor credite bugetare suplimentare de aproximativ 827 de milioane de lei pentru decontarea consumului din aprilie.

În același timp, Comisia Europeană decisese sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu întârzierile sistemice în plata farmaciilor din România. Procedura privea o problemă mai veche, începută înaintea mandatului Moldovan, dar evidenția persistența unor vulnerabilități ale mecanismului de finanțare.

Situația bugetară s-a modificat din nou în toamnă. La 13 octombrie, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a avertizat că lipsa unei rectificări bugetare poate afecta funcționarea sistemului medical în noiembrie și decembrie. Necesarul suplimentar indicat pentru finanțarea activităților acoperite prin CNAS era de aproximativ 6,4 miliarde de lei.

Acest avertisment, prezentat și de Medic24, privește o perioadă diferită de execuția bugetară analizată în iunie. Cele două situații nu sunt direct comparabile, dar arată importanța continuității alocărilor și a disponibilității efective a fondurilor.

Viitoarea conducere CNAS preia astfel nu doar proiecte de reformă, ci și obligații financiare imediate, a căror acoperire depinde de deciziile Guvernului și ale Ministerului Finanțelor.

Contractarea furnizorilor privați: o altă temă care a generat controverse

În mai 2026, CNAS a publicat un proiect de ordin privind evaluarea capacității disponibile în programele naționale de sănătate curative, inclusiv pentru stabilirea condițiilor în care furnizorii privați pot intra în relații contractuale cu casele de asigurări.

Proiectul urmărea standardizarea evaluării capacității de furnizare a serviciilor, însă a generat opoziția unor organizații de pacienți și a reprezentanților furnizorilor privați.

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România a solicitat retragerea proiectului, argumentând că formula propusă nu măsura suficient de bine accesul real al pacientului la tratament, timpul de așteptare și riscul întârzierilor. Medic24 a prezentat criticile FABC și implicațiile posibile pentru pacienți.

Acest episod ilustrează dificultatea de a construi reguli de contractare care să țină cont simultan de capacitatea sectorului public, disponibilitatea furnizorilor privați și accesul efectiv la servicii.

Discuția nu trebuie confundată însă cu introducerea unor asigurători privați concurenți: contractarea furnizorilor și administrarea fondului de asigurări sunt două componente diferite ale sistemului.

Viitorul CNAS: reforma din interior sau concurența între asigurători?

Una dintre diferențele de viziune exprimate public în perioada mandatului Moldovan a privit chiar organizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

În februarie 2026, Alexandru Rogobete, pe atunci ministru al Sănătății, a susținut posibilitatea introducerii concurenței între mai multe case de asigurări, inclusiv prin participarea unor asigurători organizați după modele existente în alte state europene.

Argumentul său a fost că existența mai multor opțiuni ar putea crea presiune pentru servicii mai bune și pentru utilizarea mai eficientă a resurselor. În august, Rogobete a reluat public ideea, precizând că statul trebuie să garanteze în continuare accesul persoanelor vulnerabile la servicii medicale.

Horațiu Moldovan a exprimat o poziție diferită. Într-o declarație din februarie, prezentată pe larg de Medic24, acesta a susținut menținerea fondului social comun și dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare.

În opinia sa, fragmentarea administrării fondului de bază ar putea genera costuri suplimentare, selecția pacienților în funcție de risc și diferențe de acces la servicii între categoriile sociale. Alternativa propusă de Moldovan era consolidarea autonomiei instituționale a CNAS, modernizarea contractării și dezvoltarea unor mecanisme complementare de asigurare.

Dezbaterea privește, așadar, două modele distincte: concurența între asigurători care participă la organizarea acoperirii medicale de bază, respectiv păstrarea unui fond social comun și extinderea asigurărilor suplimentare pentru servicii din afara pachetului de bază.

Fiecare model presupune reguli diferite de finanțare, redistribuire a riscului, contractare și protecție a persoanelor cu venituri mici sau cu nevoi medicale complexe. Efectele nu pot fi deduse doar din existența sau absența concurenței, ci depind de arhitectura legislativă și de mecanismele concrete de aplicare.

Ce anunță programul noului Guvern

Programul de guvernare depus de Luca Niculescu la Parlament în octombrie 2026 prevede continuarea modernizării CNAS, adaptarea tarifelor la costurile reale, finanțarea mai apropiată de activitatea efectivă a furnizorilor și consolidarea mecanismelor de control al cheltuielilor.

Documentul propune și dezvoltarea asigurărilor complementare pentru servicii medicale precum chirurgia robotică, imagistica avansată și anumite investigații genetice.

Nu este însă formulată explicit, în capitolul dedicat sănătății, o măsură de înlocuire a asigurătorului social unic cu un sistem de asigurători concurenți pentru pachetul de bază.

Prin urmare, pozițiile exprimate anterior de Alexandru Rogobete privind „spargerea monopolului CNAS” nu trebuie confundate cu o reformă deja aprobată sau cu un calendar oficial de implementare.

Analiza Medic24 a programului de guvernare arată că numeroase măsuri propuse necesită încă legislație, finanțare și reguli de aplicare. O parte dintre ele continuă proiecte începute în mandatele anterioare.

Ce preia noua conducere CNAS

Schimbarea președintelui are loc într-un moment în care instituția gestionează simultan obligații de plată curente, implementarea unei infrastructuri informatice noi și modificarea regulilor de finanțare și contractare.

Pe termen scurt, continuitatea decontărilor către furnizorii medicali, farmacii și programele naționale depinde de asigurarea resurselor bugetare necesare.

În plan administrativ, noua conducere va trebui să urmărească finalizarea tranziției informatice, funcționarea efectivă a portalului destinat pacienților, utilizarea formularelor electronice și interoperabilitatea aplicațiilor din cabinetele medicale.

În medicina de familie și ambulatoriu, principalele repere vor fi efectele schimbărilor de finanțare, noile prevederi ale Contractului-cadru și modul în care acestea influențează accesul pacienților și funcționarea cabinetelor.

Pentru spitale și medicamente, rezultatele reformelor vor putea fi evaluate prin indicatori precum costurile reale ale serviciilor, termenele de plată, utilizarea capacităților medicale și intervalul dintre autorizarea noilor terapii și rambursarea lor în România.

Un mandat încheiat, mai multe reforme încă în desfășurare

Bilanțul perioadei aprilie 2025 – octombrie 2026 cuprinde schimbări care pot fi identificate în acte normative și în servicii puse la dispoziția pacienților: modificarea finanțării medicinei de familie, lansarea portalului eSănătateaMea și publicarea unor indicatori privind activitatea spitalelor.

Alte obiective, precum reforma amplă a finanțării spitalelor, modernizarea rambursării medicamentelor, digitalizarea completă a fluxurilor medicale și reducerea birocrației, se aflau încă în diferite etape de implementare.

Demisia lui Horațiu Moldovan închide o etapă administrativă, dar nu rezolvă prin ea însăși dificultățile structurale ale sistemului. Nici viitorul model al asigurărilor de sănătate nu este stabilit prin schimbarea conducerii.

Pentru medici și pacienți, diferența dintre continuitate și o nouă etapă de reformă va deveni vizibilă în deciziile privind finanțarea, contractarea serviciilor, funcționarea instrumentelor digitale și accesul efectiv la îngrijiri.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.