CNAS lansează harta performanței spitalelor: unul din trei paturi pentru acuți rămâne neocupat

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat o aplicație care permite consultarea și compararea principalilor indicatori de activitate ai spitalelor publice din România. Datele prezentate arată o ocupare de aproximativ 63% pentru paturile destinate pacienților acuți, în timp ce marile spitale de urgență se confruntă frecvent cu supraaglomerarea.

Noua aplicație, intitulată „Performanță Spitale Publice”, oferă acces la date despre numărul pacienților tratați, durata medie a internărilor, utilizarea paturilor, complexitatea cazurilor, structura personalului, veniturile și cheltuielile unităților sanitare.

Platforma include o hartă interactivă a României, prin intermediul căreia utilizatorii pot selecta un județ și pot analiza spitalele publice din regiunea respectivă. Informațiile afișate se raportează la activitatea din anul 2025 și la situația existentă la 31 decembrie 2025.

Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, afirmă că aplicația oferă, pentru prima dată, o imagine de ansamblu ușor accesibilă asupra funcționării sistemului spitalicesc.

„Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”, a transmis președintele CNAS, într-un mesaj publicat de instituție.

Peste 140 de spitale au un grad de ocupare sub 60%

Una dintre principalele diferențe evidențiate de datele CNAS este cea dintre gradul redus de utilizare a paturilor din numeroase unități sanitare și presiunea exercitată asupra marilor spitale de urgență.

Potrivit datelor prezentate de Horațiu Moldovan:

• gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%;
• în medie, unul din trei paturi contractate rămâne neocupat;
• peste 140 de spitale au un grad de ocupare sub 60%;
• în 63 de spitale, gradul de ocupare este mai mic de 50%;
• marile spitale de urgență sunt, în același timp, frecvent supraaglomerate.

Președintele CNAS consideră că problema nu este reprezentată de numărul total al paturilor disponibile la nivel național, ci de distribuția acestora.

„Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani”, a explicat Horațiu Moldovan.

Ce indicatori pot fi consultați pentru fiecare spital

Aplicația permite compararea spitalelor folosind mai multe categorii de indicatori. În secțiunea referitoare la activitatea clinică sunt disponibile numărul cazurilor raportate, confirmate și decontate, numărul zilelor de spitalizare, indicele de complexitate a cazurilor și durata medie de spitalizare.

Indicele de complexitate a cazurilor, cunoscut ca ICM, arată cât de dificile sunt cazurile tratate de un spital în raport cu un nivel standard. O valoare mai mare de 1 indică, în general, tratarea unor cazuri mai complexe decât nivelul de referință.

Platforma prezintă și numărul paturilor aprobate și contractate, gradul de ocupare, structura personalului și nivelul de acoperire a normativului pentru medici, asistenți medicali și alte categorii profesionale.

În zona financiară pot fi consultate valoarea serviciilor medicale realizate, influențele salariale, cheltuielile totale de personal și structura veniturilor provenite din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau din alte surse.

Ghidul aplicației precizează că indicatorii trebuie interpretați în context. De exemplu, o durată medie de spitalizare mai mare decât norma poate reflecta probleme de eficiență, dar și tratarea unor cazuri mai complexe. O durată mai mică poate indica eficiență, însă poate ridica și problema unor externări premature.

Cheltuielile de personal depășesc 79% în jumătate dintre spitale

Datele centralizate de CNAS indică și diferențe importante în structura cheltuielilor spitalelor. În jumătate dintre unitățile analizate, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, respectiv din veniturile obținute de la casele de asigurări de sănătate.

În zeci de spitale, ponderea cheltuielilor de personal depășește 90%.

Horațiu Moldovan a subliniat că aceste rezultate nu reprezintă o critică la adresa managerilor, ci un semnal privind necesitatea adaptării organizării și finanțării rețelei spitalicești.

O pondere foarte ridicată a cheltuielilor salariale poate limita resursele rămase la dispoziția spitalelor pentru medicamente, materiale sanitare, echipamente și investiții.

Date accesibile pacienților, medicilor și managerilor

Aplicația a fost realizată de ec. dr. Cosette Chichirău pe baza datelor CNAS, cu sprijinul echipei instituției. Informațiile sunt disponibile publicului larg, medicilor, jurnaliștilor, managerilor de spitale, autorităților locale și persoanelor interesate de funcționarea sistemului sanitar.

Conducerea CNAS susține că utilizarea acestor date poate contribui la o alocare mai eficientă a resurselor, la dezvoltarea serviciilor în zonele în care există o nevoie mai mare și la reducerea dezechilibrelor dintre spitalele subutilizate și unitățile care funcționează la limita capacității.

„Nu putem administra eficient ceea ce nu măsurăm. Această aplicație reprezintă un pas important către o cultură a deciziilor bazate pe date și către un sistem de sănătate mai transparent”, a declarat președintele CNAS.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.