CNAS: Reforma reală în sănătate înseamnă autonomie instituțională și asigurări complementare, nu fragmentarea fondului social

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a declarat duminică seara că reforma sistemului de sănătate trebuie să vizeze autonomia reală a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și utilizarea eficientă a fondurilor pentru pacienți, nu „spargerea monopolului CNAS” sau transferul fondului social către administrare privată.

Acesta a subliniat că actualul model, bazat pe un asigurător social unic, asigură un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit sau stare de sănătate, fiind fundamentat pe principiul solidarității. În opinia sa, fragmentarea fondului social ar transmite un semnal eronat privind capacitatea statului de a gestiona sistemul de protecție socială și ar putea genera riscuri pentru accesul universal la servicii medicale.

Potrivit președintelui CNAS, introducerea mai multor case de asigurări, inclusiv private, ar putea duce, în absența unor mecanisme de compensare foarte bine reglementate, la selecția pacienților, creșterea costurilor administrative și apariția unui sistem „cu două viteze”, în care pacienții vulnerabili ar rămâne într-un sector public subfinanțat. De asemenea, multiplicarea structurilor administrative ar direcționa resurse financiare către birocrație, nu către servicii medicale.

Horațiu Moldovan a recunoscut existența unor probleme majore în sistem – birocrație excesivă, digitalizare insuficientă, control limitat al risipei și fraudelor –, dar a precizat că acestea nu sunt generate de existența unei singure case de asigurări, ci de managementul necorelat cu nevoile asiguraților și de infrastructura informatică depășită.

Un punct central al declarației îl reprezintă lipsa autonomiei reale a CNAS. Deși instituția este, teoretic, autonomă, în practică nu poate stabili independent politica de contractare a serviciilor medicale, fiind dependentă de deciziile Ministerului Sănătății. În acest context, președintele CNAS a susținut necesitatea scoaterii Casei din coordonarea directă a ministerului și acordarea libertății de a direcționa fondurile către servicii eficiente, ambulatoriu, prevenție și unități performante.

În ceea ce privește direcțiile de reformă, Moldovan a menționat digitalizarea integrată a sistemului de sănătate, finanțarea bazată pe performanță, achiziții transparente, control real al fraudelor și dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare. Acestea ar trebui să funcționeze peste pachetul de bază, fără a afecta caracterul universal și solidar al fondului social.

Președintele CNAS a indicat modelul francez drept exemplu de sistem stabil, în care există un singur asigurător social, iar concurența se manifestă în zona asigurărilor complementare („mutuelle”), nu în pachetul de bază. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi mai realistă pentru România.

Declarația include și critici privind utilizarea fondurilor în sectorul spitalicesc, unde ar exista achiziții supraevaluate sau insuficient justificate, considerând că acestea țin de management și control, nu de arhitectura sistemului de asigurări. Totodată, a subliniat rolul Ministerului Sănătății în gestionarea resurselor umane, organizarea gărzilor și formarea profesională.

„Reforma nu trebuie să fragmenteze solidaritatea, ci să o facă mai eficientă. Adevărata schimbare înseamnă acces real la servicii medicale, medicamente și investigații, alături de empatie, respect și predictibilitate pentru pacienți”, a transmis președintele CNAS.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.