Umorul – medicamentul care nu costă nimic: Ce spun studiile despre beneficiile râsului asupra sănătății

Există momente în care simți că lipsește ceva esențial între oameni, ceva ce exista în urmă cu decenii, dar a prins să se estompeze, pe măsură ce a fost înlocuit cu polarizarea și radicalizarea opiniilor. Acel ceva care nu apare în statistici, dar care schimbă radical felul în care trăim, muncim și ne raportăm la ceilalți. Râsul.

Râsul autentic, nu cel sarcastic sau amar. Cel care te face să clipești mai des și să respiri mai adânc. Cel care, chiar și pentru o clipă, îți suspendă gravitatea. Poate părea puțin, dar în vremuri tensionate e aproape un miracol biochimic.

E un mecanism de supraviețuire, una dintre cele mai vechi forme de terapie cognitivă. Scade nivelul de cortizol, crește toleranța la durere, oxigenează creierul, reglează pulsul. Dar dincolo de fiziologie, are o valoare socială: ne reumanizează.

M-am gândit adesea că trăim într-o lume în care indignarea a devenit sport național. Totul pare menit să ne enerveze, să ne încrunte, să ne facă să reacționăm. Dar umorul are un efect contrar: el nu ne scoate din lume, ci ne readuce în ea, cu un strop de luciditate. Râsul e, de fapt, o formă de înțelepciune aplicată.

De-a lungul timpului, expresia „râsul este cel mai bun medicament” a fost privită mai degrabă ca o metaforă decât ca o realitate științifică. M-am îndreptat și către știință, căutând cu ajutorul colegilor studii din ultimii zece ani pe acest subiect.

Am descoperit că un număr tot mai mare de cercetări din domenii precum psihologia, medicina și neuroștiințele confirmă faptul că umorul și râsul pot avea efecte benefice asupra sănătății fizice și mentale. De la reducerea stresului și întărirea imunității, până la îmbunătățirea relațiilor sociale și a stării generale de bine, umorul pare a fi un veritabil factor protector al sănătății.

Analiza studiilor publicate în ultimii zece ani confirmă că umorul are efecte benefice semnificative asupra sănătății mentale și fizice, mai ales când este folosit într-un mod pozitiv și empatic. Umorul reduce stresul, îmbunătățește reziliența emoțională, scade nivelul hormonilor de stres (precum cortizolul) și chiar contribuie la o mai bună percepție a durerii. Totuși, nu toate formele de umor sunt benefice — umorul agresiv sau auto-ironic excesiv poate avea efecte contrare, afectând stima de sine și relațiile interpersonale.

Ce spun studiile științifice

Numeroase cercetări recente au explorat relația dintre umor și sănătate, din perspective diverse:

Umorul reduce stresul și îmbunătățește sănătatea mentală.

Umorul funcționează ca o strategie eficientă de coping, reducând anxietatea, depresia și tensiunea psihologică, mai ales în medii de lucru solicitante sau în profesii de îngrijire. Studiile arată că folosirea frecventă a umorului este asociată cu o mai bună reziliență emoțională și cu un nivel mai scăzut de burnout (Malizal, 2024); (Fogarty & Elliot, 2019).

Râsul are efecte fiziologice pozitive măsurabile.

Umorul scade nivelul cortizolului și adrenalinei, hormoni ai stresului, și stimulează sistemul dopaminergic al recompensei, ceea ce duce la o stare generală de relaxare și bună dispoziție (Savage et al., 2017).

Umorul ajută în context medical și terapeutic.

În îngrijirea pacienților, umorul favorizează comunicarea, scade anxietatea și îmbunătățește percepția durerii. Pacienții oncologici, de exemplu, consideră umorul important în procesul de vindecare și în relația cu personalul medical (Samant et al., 2020); (Osincup, 2020).

Umorul consolidează relațiile sociale și sănătatea organizațională.

În mediile de lucru, folosirea unui umor afiliativ – adică unul pozitiv, care creează legături – este corelată cu creșterea încrederii, satisfacției profesionale și performanței angajaților (Khodadadi & Teimouri, 2023); (Scheel, 2017).

Tipul de umor contează

Cercetările subliniază că umorul constructiv (afiliativ sau auto-încurajator) aduce beneficii reale, în timp ce umorul distructiv (agresiv sau auto-depreciativ) poate accentua stările de anxietate și depresie (R. Martin, 2016); (Ajoke, 2020).

Integrarea umorului în practica psihologică și medicală este promițătoare. Umorul, folosit în psihoterapie sau îngrijirea medicală, crește motivația pacientului și facilitează comunicarea terapeutică, dacă este utilizat cu empatie și discernământ (Pešić et al., 2020); (Goodwin & O’Malley, 2024).

Desigur, nu orice glumă vindecă — dar, folosit cu empatie și bunăvoință, umorul rămâne una dintre cele mai simple și eficiente forme de terapie naturală, accesibilă tuturor.

Referințe:

Malizal, Z. (2024). The Role of Humor in Stress Management and Psychological Well-Being: Coping Strategies in High-Stress Populations. Sinergi International Journal of Psychology. https://doi.org/10.61194/psychology.v2i2.522.

Fogarty, M., & Elliot, D. (2019). The Role of Humour in the Social Care Professions: An Exploratory Study. The British Journal of Social Work. https://doi.org/10.1093/bjsw/bcz027.

Savage, B., Lujan, H., Thipparthi, R., & DiCarlo, S. (2017). Humor, laughter, learning, and health! A brief review.. Advances in physiology education, 41 3, 341-347 . https://doi.org/10.1152/advan.00030.2017.

Samant, R., Balchin, K., Cisa-Paré, E., Renaud, J., Bunch, L., McNeil, A., Murray, S., & Meng, J. (2020). The importance of humour in oncology: a survey of patients undergoing radiotherapy.. Current oncology, 27 4, e350-e353. https://doi.org/10.3747/co.27.5875.

Osincup, P. (2020). How to Use Humor in Clinical Settings.. AMA journal of ethics, 22 7, E588-595 . https://doi.org/10.1001/amajethics.2020.588.

Khodadadi, A., Teimouri, H., & Dezhtaherian, M. (2023). Exploring the relationship between humour in the workplace and organisational health: an empirical study: Isfahan Steel Company. International Journal of Procurement Management. https://doi.org/10.1504/ijpm.2023.129548.

Scheel, T. (2017). Humor in Health: How to Stay Healthy and Happy with Humor. , 95-120. https://doi.org/10.1007/978-3-319-65691-5_7.

Pešić, J., Vukosavljević-Gvozden, T., & Batinić, B. (2020). Use of humor in psychotherapy. , 42, 68-82. https://doi.org/10.5937/engrami2001068p.

Goodwin, J., O’Malley, M., & McCarthy, K. (2024). How Do Mental Health Professionals Use Humor? A Systematic Review. Journal of Creativity in Mental Health, 19, 673 – 690. https://doi.org/10.1080/15401383.2024.2304605.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.