Salvați Copiii: rata mortalității infantile crește la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu, iar trei din zece copii trăiesc în sărăcie sau excluziune socială

Adaugă Medic24 în sursele preferate Google

Salvați Copiii avertizează asupra mortalității infantile, scăderii vaccinării, sărăciei și riscurilor online care afectează copiii din România.

Rata mortalității infantile a ajuns în 2024 la 6,6 decese la mia de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, potrivit unei radiografii prezentate de Organizația Salvați Copiii. Datele arată, în același timp, că peste trei din zece copii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscurile pentru sănătatea publică.

Organizația atrage atenția, de Ziua Copilului, asupra unui tablou complex al vulnerabilității copiilor din România, în care sărăcia, accesul inegal la educație, maternitatea timpurie, scăderea vaccinării, problemele de sănătate mintală și expunerea la violență online se suprapun.

La începutul anului 2025, în România erau 3.610.644 de copii, reprezentând 19% din populația rezidentă a țării. În același timp, numărul născuților-vii înregistrați în 2025 a fost de 145.725, cel mai mic nivel din 1930 până în prezent.

Potrivit datelor prezentate de Salvați Copiii, 32,4% dintre copiii din România continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială. Este vorba despre aproximativ 1,163 milioane de copii pentru care asigurarea resurselor necesare unui trai sănătos rămâne problematică.

Deși riscul general de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor a avut o tendință de scădere, organizația semnalează o creștere a sărăciei nutriționale. Ponderea familiilor cu copii care nu își permit cel puțin o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente a crescut de la 14,6% la 17,2%. În cazul familiilor monoparentale, creșterea este de la 19,5% la 25,9%.

Salvați Copiii arată că sărăcia are efect direct asupra participării la educație. Un studiu realizat de organizație în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci familii ale căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație fără sprijin extern.

Procentul crește la 87% în cazul familiilor aflate în sărăcie subiectivă și la 70% în rândul celor cu nivel educațional scăzut.

Copiii vulnerabili sunt afectați și de accesul inegal la activități școlare sau excursii. Aproape jumătate dintre copiii afectați de sărăcie nu participă la astfel de activități, comparativ cu media Uniunii Europene de 13,9%.

La începutul anului calendaristic trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație, reprezentând 18,18% din populația rezidentă de această vârstă.

Datele citate de organizație arată o creștere progresivă a proporției copiilor aflați în afara școlii la vârsta învățământului gimnazial: de la 12,3% în 2021 la 15,86% în 2022, 16,26% în 2023 și 17,09% în 2024.

Situația este mai gravă în cazul copiilor de vârsta învățământului liceal. Ponderea celor aflați în afara școlii a crescut de la 23,02% în 2021 la 25,03% în 2022, 26,89% în 2023 și 27,23% în 2024.

România are, de asemenea, cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană de cuprindere în educație a copiilor între 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu: 76,5%, față de media europeană de 95%.

În domeniul sănătății, unul dintre cele mai importante semnale de alarmă este creșterea mortalității infantile. În 2024, rata mortalității infantile a ajuns la 6,6 la mia de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Organizația avertizează și asupra scăderii acoperirii vaccinale. Potrivit datelor citate, acceptarea primei doze de vaccin ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, este de 47,4%.

În ceea ce privește vaccinarea împotriva rujeolei, un singur județ a depășit o acoperire vaccinală de 70%. În 14 județe, acoperirea s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe între 31,3% și 49,7%, iar în trei județe sub 30%. Valoarea minimă, de 23,7%, a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă, de 73,8%, în județul Bihor, potrivit datelor INSP citate de Salvați Copiii.

România continuă să aibă o pondere disproporționată a nașterilor la mame minore în raport cu totalul nașterilor din Uniunea Europeană. Deși nașterile din România reprezintă aproximativ 4% din totalul european, țara noastră are 26,19% din nașterile la mame minore și 41,39% din nașterile la fete sub 15 ani.

În anul trecut, 5.815 copii s-au născut din mame minore, iar în 496 dintre aceste cazuri mama avea sub 15 ani. Aproape unul din cinci copii născuți din mamă minoră nu era primul copil al mamei.

Riscurile medicale sunt mai mari la vârste foarte mici. Probabilitatea ca nou-născutul să aibă greutate mică la naștere crește la 15,9% în rândul mamelor sub 15 ani, comparativ cu 8,04% din totalul nașterilor. În plus, 43,3% dintre nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, față de media națională de 28,35%.

Salvați Copiii semnalează și o creștere a preocupărilor legate de sănătatea mintală. Anxietatea este cea mai răspândită tulburare în rândul copiilor care au beneficiat anul trecut de servicii de terapie psiho-emoțională oferite de organizație, urmată de tulburări emoționale, dificultăți parentale, tulburări de învățare, dependență de ecrane, abuz de substanțe și tentativă de suicid.

O anchetă sociologică recentă a organizației arată că doar trei din cinci copii spun că se simt frecvent fericiți. Un sfert dintre copii se simt frecvent triști, iar peste jumătate afirmă că suferă des de oboseală.

Copiii reuniți la Forumul Național al Copiilor au cerut introducerea educației pentru sănătate ca disciplină accesibilă tuturor elevilor și extinderea accesului la consiliere psihologică gratuită.

Datele prezentate de Salvați Copiii arată o expunere semnificativă a copiilor la riscuri online. Aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără restricții de acces, iar peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale.

Aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați de persoane necunoscute online, iar o treime au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. Peste două treimi dintre copii au fost expuși unor conținuturi traumatizante care i-au speriat, iar cyberbullyingul a devenit un fenomen constant, la care au fost martori 60% dintre copii.

Un semnal important este lipsa raportării către adulți. În fața pericolelor online, majoritatea copiilor aleg să ignore situația, iar doar 5% cer sprijinul unui adult.

Organizația atrage atenția că nici școala nu este percepută ca un mediu suficient de sigur. Potrivit unei analize realizate în 2025, 90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale bullyingului.

Datele prezentate de Salvați Copiii arată că vulnerabilitatea copiilor din România nu poate fi redusă la un singur indicator. Sărăcia, lipsa accesului la educație, maternitatea timpurie, mortalitatea infantilă, scăderea vaccinării, problemele de sănătate mintală și riscurile online formează un tablou cumulativ.

Pentru sistemul de sănătate și pentru autorități, aceste date indică nevoia unor intervenții coordonate, care să includă prevenție, acces la servicii medicale și psihologice, educație pentru sănătate, sprijin social pentru familiile vulnerabile și măsuri clare de protecție a copiilor în mediul online și offline.


⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.