România cardiovasculară: un diagnostic clar, o prevenție amânată
România se află în topul UE la mortalitatea cardiovasculară. Despre prevenție și politici publice necesare în 2026 pentru reducerea bolilor de inimă.
România se află în topul UE la mortalitatea cardiovasculară. Despre prevenție și politici publice necesare în 2026 pentru reducerea bolilor de inimă.
EEA avertizează că 18% din decesele cardiovasculare din UE sunt cauzate de factori de mediu prevenibili, precum poluarea aerului, zgomotul și temperaturile extreme.
Un studiu BMJ Medicine arată că Anglia pierde progresele în controlul hipertensiunii, cu creșteri ale cazurilor nediagnosticate și ale tensiunii necontrolate după pandemie.
Administrarea personalizată de vitamina D ar putea reduce cu 52% riscul de infarct la pacienți cu boală cardiacă, arată un studiu preliminar prezentat la AHA 2025.
Aficamten depășește metoprolol în MAPLE-HCM, cu îmbunătățiri semnificative ale simptomelor, efortului și gradientelor LVOT la pacienți cu oHCM.
Studiu BMJ: consumul redus de zahăr în primele 1000 de zile de viață scade riscul de boli cardiovasculare la maturitate.
Lideri europeni în neuroștiințe și cardiologie se reunesc la Cluj pentru accelerarea implementării Strategiei Naționale împotriva bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare.
Societatea Română de Hipertensiune organizează pe 5 decembrie la Iași cursul Hipertensiunea arterială în secolul XXI, cu focus pe terapii moderne și inovație digitală.
Ultima zi de înscriere la cursul Societății Române de Cardiologie despre imagistica în tratamentul insuficienței cardiace, 14–15 noiembrie, București.
GRACE 3.0, noul scor cardiac bazat pe inteligență artificială, îmbunătățește predicția riscului și personalizează tratamentul pacienților cu sindrom coronarian acut fără supradenivelare ST.
Cardiomiopatia atrială crește semnificativ riscul de fibrilație atrială, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral, arată un nou studiu UK Biobank.
Un test de salivă dezvoltat în Australia poate depista insuficiența cardiacă înainte de apariția simptomelor, cu o acuratețe de peste 80%.
Cardiologii de la Spitalul Clinic Județean Sibiu explică ce trebuie să respecte pacienții după stentare coronariană: tratament, dietă, mișcare, monitorizare medicală și prevenirea complicațiilor.
Activitatea fizică regulată este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a bolilor cardiovasculare, dar întrebarea rămâne: câtă mișcare este suficientă?
AHA actualizează ghidurile 2025 pentru resuscitare și urgențe cardiovasculare, cu noi protocoale pentru sufocare, opioide și îngrijirea post-resuscitare.