România cardiovasculară: un diagnostic clar, o prevenție amânată

Statisticile Eurostat publicate în 2025 nu mai lasă loc de interpretări confortabile. Bolile aparatului circulator rămân principala cauză de deces în Uniunea Europeană, responsabile pentru 32,4% din totalul deceselor în 2022. Însă, dincolo de această medie europeană, harta reală a problemei este profund inegală – iar România se află, din păcate, în zona cea mai întunecată a ei.

În toate regiunile României, bolile cardiovasculare generează peste jumătate din totalul deceselor. Sud-Vest Oltenia atinge un vârf dramatic: 65,1% dintre decese sunt cauzate de afecțiuni ale aparatului circulator. La nivel european, doar Bulgaria depășește România, cu regiuni unde ponderea ajunge la 66,2%. Practic, România și Bulgaria formează un „pol al mortalității cardiovasculare”, net separat de restul Uniunii.

Contrastul este frapant. În Franța, există regiuni unde bolile cardiovasculare reprezintă sub 20% din totalul deceselor. În Île-de-France, Provence-Alpes-Côte d’Azur sau Martinica, aceste afecțiuni nu mai sunt destinul dominant al populației, ci o componentă controlabilă a riscului de sănătate. Diferența nu este genetică și nici culturală în sens fatalist. Este, în esență, o diferență de politici publice, de prevenție și de funcționare a sistemelor de sănătate.

România tratează bolile cardiovasculare în principal ca pe o urgență, nu ca pe o problemă de sănătate publică prevenibilă. Investim în angiografe, trombectomii și secții de terapie intensivă – investiții necesare și salvatoare de vieți – dar rămânem mult prea timizi când vine vorba de prevenția reală: depistarea precoce, controlul factorilor de risc și intervenția înainte de infarct sau AVC.

Pentru 2026, dacă dorim o schimbare de traiectorie și nu doar o cosmetizare a statisticilor, sunt necesare câteva direcții clare de politică publică.

În primul rând, prevenția cardiovasculară trebuie scoasă din zona declarativă și transformată într-un program național coerent, cu finanțare dedicată. Screeningul pentru hipertensiune arterială, dislipidemii și diabet trebuie să devină sistematic, predictibil și ușor accesibil, nu dependent de inițiativa individuală a pacientului sau de „norocul” întâlnirii cu un medic vigilent.

În al doilea rând, medicina de familie trebuie recunoscută explicit ca pilon central al prevenirii cardiovasculare. Nu prin sloganuri, ci prin contracte CNAS care să stimuleze activ urmărirea pacienților cu risc, monitorizarea aderenței la tratament și intervențiile timpurii. Fără o medicină primară puternică, orice strategie cardiovasculară este structural incompletă.

În al treilea rând, politicile publice trebuie să iasă din perimetrul strict medical. Alimentația nesănătoasă, sedentarismul, fumatul și consumul nociv de alcool nu pot fi corectate doar în cabinet. Avem nevoie de politici fiscale inteligente, de educație pentru sănătate introdusă serios în școli și de urbanism care să încurajeze mișcarea, nu doar traficul auto.

Nu în ultimul rând, datele trebuie folosite activ. România produce volume mari de date medicale, dar le valorifică insuficient pentru politici preventive. Un registru cardiovascular național funcțional, corelat cu datele de mortalitate și cu indicatorii regionali, ar permite intervenții țintite exact acolo unde Eurostat ne arată că problema este cea mai gravă.

Bolile cardiovasculare nu sunt doar o problemă medicală; sunt un barometru al maturității unui sistem de sănătate și al responsabilității statului față de propriii cetățeni. Faptul că România se află constant în topul negativ al Europei nu mai poate fi explicat prin „tranziție”, „moșteniri istorice” sau lipsa resurselor. Este, tot mai evident, o problemă de decizie.

2026 poate fi încă un an în care tratăm consecințele sau poate fi anul în care, în sfârșit, alegem prevenția ca politică publică reală. Datele sunt pe masă. Diagnosticul este clar. Rămâne doar voința de a acționa.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.