WONCA Europe cere dovezi înaintea screeningului cardiovascular în masă

WONCA Europe și EUROPREV se opun introducerii unor programe organizate de screening cardiovascular la scară largă pentru populații fără simptome, în absența unor dovezi solide privind beneficiile pentru pacienți. Cele două organizații susțin identificarea și tratarea factorilor de risc în medicina de familie și cer ca politicile europene de prevenție să acorde mai multă atenție condițiilor sociale și de mediu.

În poziția comună anunțată la 8 octombrie, WONCA Europe și rețeaua sa de prevenție EUROPREV răspund inițiativei Uniunii Europene privind controalele de sănătate cardiovasculară. Organizațiile subliniază că succesul prevenției trebuie evaluat prin reducerea îmbolnăvirilor și a deceselor și prin îmbunătățirea calității vieții, nu doar prin numărul afecțiunilor depistate.

Ce propune Comisia Europeană

Comisia Europeană a adoptat la 28 septembrie 2026 o propunere de recomandare a Consiliului privind controalele de sănătate cardiovasculară, în cadrul planului „Safe Hearts”, prezentat în decembrie 2025.

Propunerea urmărește sprijinirea statelor membre în organizarea unor evaluări țintite, bazate pe dovezi și adaptate contextului național, pentru depistarea precoce a riscurilor și bolilor cardiovasculare. Textul precizează că nu impune angajamente obligatorii statelor membre. Poziția WONCA Europe pune în discuție, în acest context, justificarea extinderii evaluărilor către programe ample pentru populații asimptomatice.

Evaluarea riscului în cabinet și screeningul populațional

WONCA Europe și EUROPREV susțin identificarea și managementul factorilor majori de risc modificabili, între care hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul și obezitatea. Evaluarea riscului este susținută atunci când există indicație clinică și dovezi că beneficiile depășesc posibilele prejudicii.

Documentul descrie prevenția din asistența primară ca pe un proces continuu, centrat pe persoană, care include depistarea factorilor de risc în cadrul consultațiilor obișnuite. Intensitatea evaluării și a intervențiilor este adaptată vârstei, riscului individual și contextului clinic.

Rezervele organizațiilor vizează introducerea unor programe organizate de testare la scară largă a persoanelor fără simptome, pentru care consideră că beneficiile asupra rezultatelor clinice relevante nu sunt suficient demonstrate.

„Pe baza dovezilor disponibile în prezent, ne opunem ferm introducerii unor programe organizate, la scară largă, de controale cardiovasculare destinate populațiilor asimptomatice”, arată organizațiile în documentul comun, în traducere.

Ce arată lucrările citate în document

Poziția invocă un raport al Biroului Regional OMS pentru Europa, publicat în 2024. Pentru screeningul factorilor de risc cardiovascular în populația generală, raportul nu a identificat o reducere a morbidității și mortalității cardiovasculare. Autorii precizează însă că studiile au fost realizate predominant în țări din Europa Occidentală, ceea ce poate limita aplicarea concluziilor în alte sisteme de sănătate și contexte epidemiologice.

O a doua lucrare citată, o sinteză a revizuirilor sistematice publicată în BMJ Open în mai 2026, prezintă rezultate nuanțate. Controalele de sănătate au avut, în general, efecte favorabile asupra depistării și ameliorării factorilor de risc, inclusiv tensiunea arterială, indicele de masă corporală și colesterolul. Efectele asupra mortalității, accidentului vascular cerebral și bolii coronariene au fost însă eterogene și, în general, nesemnificative statistic.

Pe componenta economică, revizuirea descrie controalele ca fiind, în general, cost-eficiente și sugerează că orientarea către grupuri cu risc ridicat le-ar putea îmbunătăți eficacitatea și eficiența economică. Autorii subliniază și importanța accesului la intervenții și servicii după identificarea riscurilor.

WONCA Europe și EUROPREV consideră că îmbunătățirea indicatorilor intermediari, singură, nu justifică implementarea unui program populațional. Acesta ar trebui să demonstreze beneficii relevante pentru pacienți, evaluate împreună cu posibilele prejudicii și cu resursele necesare.

Prevenție structurală și întărirea medicinei de familie

Organizațiile formulează patru direcții pentru politicile europene:

• îmbunătățirea condițiilor de viață și de mediu, inclusiv reducerea poluării și facilitarea activității fizice și a alimentației sănătoase;
• sprijin proporțional mai mare pentru țările cu o povară cardiovasculară ridicată;
• prioritizarea evaluării țintite a riscului și a prevenției pe termen lung în asistența primară, cu o colaborare mai strânsă între medicina de familie și sănătatea publică;
• evaluarea beneficiilor, prejudiciilor, costurilor, necesarului de personal și a resurselor care ar fi retrase din alte servicii, înaintea implementării unor programe ample de screening.

Documentul atrage atenția și asupra impactului de mediu al extinderii activităților medicale, prin emisii și deșeuri, precum și asupra riscului de medicalizare inutilă.

Pentru medicii de familie din România, dezbaterea privește modul de organizare a prevenției: selecția persoanelor evaluate, continuitatea îngrijirii și capacitatea de a interveni asupra riscurilor identificate.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.