Studiu amplu: efectele antibioticelor asupra microbiomului intestinal pot persista până la 8 ani

Utilizarea antibioticelor poate avea efecte de durată asupra microbiomului intestinal, unele modificări persistând chiar și la 4–8 ani după tratament, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Medicine.

Cercetarea a analizat date individuale privind prescrierea antibioticelor și compoziția microbiomului intestinal la 14.979 de adulți din Suedia, combinând informații din Registrul Național de Medicamente Prescrise cu analize metagenomice ale probelor fecale.

Modificări ale microbiomului observate până la 8 ani după tratament

Autorii studiului au evaluat utilizarea antibioticelor în cei opt ani anteriori recoltării probelor fecale și au analizat impactul acesteia asupra diversității bacteriene și asupra abundenței diferitelor specii microbiene.

Rezultatele arată că:

• utilizarea antibioticelor în ultimul an înainte de analiză a fost asociată cu cea mai mare reducere a diversității microbiomului intestinal;
• însă efecte semnificative au fost observate și pentru antibiotice administrate cu 1–4 ani și chiar 4–8 ani înainte;
• chiar un singur ciclu de antibiotice cu 4–8 ani înainte a fost asociat cu modificări ale compoziției microbiomului.

Aceste date sugerează că microbiomul intestinal se poate recupera doar parțial după tratamentul antibiotic, iar refacerea completă poate dura ani.

Trei clase de antibiotice asociate cu cele mai mari modificări

Cercetătorii au observat că impactul asupra microbiomului diferă în funcție de clasa de antibiotic utilizată.

Cele mai puternice asocieri cu modificări ale compoziției microbiomului au fost identificate pentru:

• clindamicină
• fluorochinolone
• flucloxacilină

Utilizarea acestor antibiotice cu 4–8 ani înainte de analiză a fost asociată cu modificări ale abundenței pentru 10–15% dintre speciile bacteriene studiate.

În schimb, alte antibiotice frecvent utilizate, precum:

• penicilina V
• penicilinele cu spectru extins
• nitrofurantoina

au fost asociate cu modificări mult mai limitate ale microbiomului.

Recuperarea microbiomului după antibiotice este incomplet înțeleasă

Studiile anterioare sugerează că microbiomul intestinal începe să se refacă la câteva săptămâni după tratamentul antibiotic, însă recuperarea completă poate dura mult mai mult.

De exemplu, cercetări experimentale au arătat că:

• diversitatea bacteriană poate rămâne redusă 4 luni după clindamicină;
• după fluorochinolone, efectele pot persista până la 12 luni.

Totuși, există variații importante între indivizi. În unele cazuri, modificările microbiomului pot persista chiar și până la 2,5 ani după expunerea la anumite antibiotice.

Posibile implicații pentru riscul unor boli cronice

Perturbarea microbiomului intestinal este investigată în prezent ca posibil mecanism pentru asocierea dintre utilizarea antibioticelor și anumite boli cronice.

Studii epidemiologice anterioare au raportat legături între utilizarea repetată a antibioticelor și un risc crescut de:

• boli cardiovasculare
• boală inflamatorie intestinală
• diabet zaharat tip 2
• cancer colorectal.

Autorii studiului subliniază însă că nu este clar în ce măsură aceste asocieri sunt direct cauzate de modificările microbiomului.

Argument suplimentar pentru utilizarea prudentă a antibioticelor

Principala preocupare legată de utilizarea excesivă a antibioticelor rămâne dezvoltarea rezistenței antimicrobiene. Totuși, rezultatele acestui studiu adaugă un argument suplimentar pentru utilizarea prudentă a acestor medicamente.

Potrivit cercetătorilor, strategiile de antimicrobial stewardship ar putea lua în considerare și impactul diferitelor clase de antibiotice asupra microbiomului intestinal, nu doar eficiența lor împotriva infecțiilor și riscul de rezistență.

Caracteristicile studiului

Studiul este unul dintre cele mai mari care analizează relația dintre utilizarea antibioticelor și microbiomul intestinal, incluzând aproape 15.000 de participanți din trei cohorte populaționale.

Printre punctele forte ale cercetării se numără:

• dimensiunea mare a eșantionului,
• utilizarea datelor reale de prescriere a antibioticelor,
• analiza metagenomică detaliată a microbiomului intestinal.

Autorii menționează însă și limitări, inclusiv lipsa informațiilor privind indicația antibioticelor sau administrarea acestora în timpul spitalizării.

Rezultatele sugerează că anumite antibiotice orale pot influența compoziția microbiomului intestinal timp de peste patru ani după administrare, chiar și după un singur tratament.

Aceste date subliniază importanța utilizării judicioase a antibioticelor și a dezvoltării unor strategii terapeutice care să limiteze impactul pe termen lung asupra microbiomului.

Referință

• Baldanzi G, Larsson A, Sayols-Baixeras S et al. Antibiotic use and gut microbiome composition links from individual-level prescription data of 14,979 individuals. Nature Medicine. 2026.
  https://doi.org/10.1038/s41591-026-04284-y

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.