Legătura dintre microbiomul intestinal la vârstă fragedă şi simptomele de anxietate/depresie la şcolari, demonstrată într-un nou studiu publicat în Nature Communications

Un studiu internaţional realizat pe copii din Singapore arată că profilul microbiomului intestinal la vârsta de 2 ani poate influenţa apariţia simptomelor de anxietate mai tîrziu.

Ce arată studiul

Cercetătorii au urmărit un eșantion de 55 de copii, din cohorta GUSTO (Growing Up in Singapore Towards Healthy Outcomes). La vârsta de 2 ani s-au prelevat probe de materii fecale pentru secvenţierea 16S rRNA a microbiomului intestinal, la vârsta de 6 ani s-au realizat scanări RMN funcţional (resting-state fMRI) pentru a măsura conectivitatea reţelelor cerebrale, iar la 7,5 ani părinţii au completat chestionarul CBCL privind simptomele de tip internalizat (anxietate, depresie, somatizare).

Analiza a folosit o abordare multivariată (sparse partial least squares) pentru a identifica corelaţii între:

(1) semnături de conectivitate cerebrală la 6 ani care se asociau cu simptome la 7,5 ani;
(2) profiluri microbiene la 2 ani care se asociau cu aceste semnături cerebrale;
(3) dacă microbiomul la 2 ani influenţează indirect simptomele la 7,5 ani prin conectivitatea cerebrală.

Rezultatul-cheie: s-a identificat un profil microbian caracterizat în mare parte prin genuri din ordinul Clostridiales şi familia Lachnospiraceae, care era asociat, indirect printr-o semnătură de conectivitate cerebrală (“SOFA Between Network Connectivity Brain Signature”), cu niveluri mai mari de simptome internalizante la vârsta de 7,5 ani.

Studiu amplifică dovezile conform cărora axa intestin–creier (microbiome–gut–brain axis, MGBA) nu este relevantă doar la adulţi, ci are o influenţă timpurie în dezvoltarea psihologică, chiar înainte ca simptomele să devină clinice. Autorii subliniază că vârsta mijlocie a copilăriei reprezintă o fereastră critică pentru apariţia tulburărilor de tip anxietate/depresie, iar modularea timpurie a microbiomului ar putea reprezenta o cale de intervenţie.

De asemenea, e demn de menţionat că studiul explorează “programarea” pe termen lung: microbiomul de la 2 ani → conectivitate cerebrală la 6 ani → simptome la 7,5 ani. Aceasta sugerează că intervenţii timpurii asupra microbiomului ar putea avea implicaţii preventive.

Limitările studiului şi ce trebuie reţinut

– Eşantionul este relativ mic (N = 55) pentru analiza RMN şi microbiom, deci rezultatele trebuie replicate pe un grup mai mare.

– Nu există măsurători repetate ale microbiomului și conectivităţii cerebrale între vârste diferite, deci nu se poate afirma o relaţie strict de cauză-efect cu certitudine.

– Studiul a fost realizat într-o cohortă multi-etnică din Singapore, ceea ce este un avantaj, dar rămâne de văzut cât de generalizabile sunt rezultatele la alte contexte geografice şi culturale.

Implicaţii pentru România şi sănătatea copilului

Pentru clinicieni şi psihologi, rezultatele sugerează că starea microbiomului la copilăria mică poate fi un factor de risc suplimentar pentru apariţia simptomelor internalizante la vârste şcolare. În România, unde alimentația infantilă şi expunerea la antibiotice pot varia considerabil, investigarea timpurie a microbiomului — în contextul integrat al dezvoltării neuro-psihice — ar putea reprezenta o direcție interesantă pentru cercetare şi intervenție preventivă. În contextul școlii, aceste informașii sprijină importanța abordării timpurii a stilului de viață, a alimentaţiei şi a sănătăţii gastrointestinale, nu doar a factorilor psihosociali tradiționali.

Referință:

Querdasi, F.R., Uy, J.P., Labus, J.S. et al. Childhood gut microbiome is linked to internalizing symptoms at school age via the functional connectome. Nat Commun 16, 9359 (2025). https://doi.org/10.1038/s41467-025-64988-6

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.