Programul de guvernare: CMR cere plata gărzilor la salariul actual și două noi legi pentru sănătate

Colegiul Medicilor din România (CMR) solicită viitorului Guvern includerea a șapte priorități în capitolul dedicat sănătății din programul de guvernare. Printre propuneri se numără actualizarea plății gărzilor în funcție de salariile actuale, măsuri pentru atragerea medicilor în zonele deficitare, consolidarea medicinei de familie și elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale.

Solicitările sunt cuprinse într-o scrisoare publică adresată miercuri, 14 octombrie 2026, premierului desemnat Luca Niculescu și reprezentanților clasei politice. Documentul este semnat de prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, în numele Biroului Executiv al organizației.

Demersul intervine în contextul pregătirii noului program de guvernare, pe care premierul desemnat a anunțat că îl va depune în Parlament joi, 15 octombrie.

CMR cere actualizarea remunerației gărzilor, raportată la salariul de bază actual

Una dintre solicitările cu impact direct asupra activității medicilor privește modificarea modului de calcul al remunerației pentru gărzile efectuate în afara normei legale de muncă.

Colegiul Medicilor atrage atenția că plata acestora este calculată în continuare prin raportare la salariul de bază din 2017, situație pe care o consideră inechitabilă.

CMR solicită modificarea legislației astfel încât remunerarea gărzilor să fie raportată la salariul de bază actual, însoțită de alocarea fondurilor necesare.

Organizația susține totodată recunoașterea muncii prestate peste programul normal ca muncă suplimentară și respectarea efectivă a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă.

Potrivit CMR, actualul mecanism al contractelor individuale de muncă cu timp parțial pentru efectuarea gărzilor limitează remunerarea corespunzătoare a activității suplimentare.

Colegiul consideră că modificările propuse ar putea contribui la reducerea deficitului de personal pentru liniile de gardă și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale. Instituția precizează însă că măsurile trebuie fundamentate bugetar și corelate cu legislația salarială și fiscală.

93,7% dintre rezidenții chestionați ar lua în considerare să profeseze în zone deficitare

CMR solicită implementarea efectivă a Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030, cu obiective distincte pentru distribuția medicilor pe specialități, regiuni și niveluri de asistență medicală.

În susținerea acestei propuneri, Colegiul prezintă rezultatele unui studiu sociologic realizat în 2026 în rândul medicilor rezidenți.

Potrivit datelor comunicate, 93,7% dintre respondenți s-au declarat deschiși posibilității de a profesa în comunități mai puțin atractive sau deficitare din punct de vedere medical. Disponibilitatea este însă asociată cu existența unor condiții profesionale și materiale adecvate.

Principalele condiții indicate de rezidenții chestionați sunt:

• 86,7% – infrastructură și dotări medicale adecvate;
• 81,3% – echipe medicale bine pregătite și un mediu organizațional pozitiv;
• 79,6% – salarii atractive sau sporuri salariale semnificative;
• 76,9% – oportunități reale de dezvoltare profesională și avansare în carieră;
• 68,9% – acces la formare profesională continuă finanțată;
• 65,9% – locuință de serviciu sau sprijin pentru plata chiriei;
• 59,3% – decontarea transportului.

CMR consideră că aceste rezultate susțin necesitatea unui program național de stimulente și garanții profesionale pentru atragerea și păstrarea medicilor în zonele deficitare.

Organizația propune și corelarea numărului de locuri și posturi la rezidențiat cu necesarul estimat de specialiști, posturile vacante, evoluția demografică și capacitatea de formare a universităților de medicină.

Datele din sondaj sunt prezentate de CMR în scrisoarea publică, fără detalii privind dimensiunea eșantionului sau metodologia cercetării, astfel încât reprezentativitatea lor nu poate fi evaluată doar pe baza acestui document.

Condiții de muncă: de la respectarea repausului după gardă la dotările de bază

CMR solicită reglementarea volumului de activitate și dimensionarea echipelor medicale și a liniilor de gardă în funcție de complexitatea cazurilor și de necesarul real de servicii.

Organizația arată că studiul realizat în rândul rezidenților indică probleme privind suprasolicitarea, lipsa resurselor și respectarea drepturilor de muncă.

Printre necesitățile identificate de rezidenții participanți se numără calculatoarele funcționale, cu software actualizat (96,8%), accesul la grupuri sanitare corespunzătoare (96%), materialele de igienă și dezinfecție (95,1%) și dispozitivele medicale esențiale pentru diagnostic și monitorizare (92,6%).

De asemenea, 92,5% dintre respondenți consideră necesară existența unei camere de gardă dedicate rezidenților, iar 87,6% subliniază importanța respectării dreptului la pauza de masă.

CMR solicită ca investițiile în infrastructură să fie corelate cu asigurarea personalului, organizarea activității și respectarea perioadelor legale de odihnă.

Medicina de familie și ambulatoriul, printre prioritățile noului program de guvernare

O altă direcție propusă de Colegiul Medicilor este consolidarea asistenței medicale primare, a asistenței comunitare și a ambulatoriului de specialitate, pentru reducerea presiunii asupra serviciilor spitalicești.

Pentru medicina de familie, CMR solicită finanțare adecvată și predictibilă, precum și dezvoltarea capacității medicilor de familie de a realiza activități de prevenție, depistare precoce și monitorizare a bolilor cronice, în limitele competențelor profesionale.

Documentul propune și dezvoltarea centrelor de permanență, distribuirea lor echitabilă la nivel teritorial și actualizarea tarifelor pentru plata gărzilor la nivelul anului 2026.

În ambulatoriul de specialitate, prioritățile vizează asigurarea personalului, dotărilor și finanțării necesare pentru consultații, investigații și tratamente acordate în timp util.

În ceea ce privește spitalele, Colegiul susține dezvoltarea spitalizării de zi, atunci când este justificată medical, și reducerea internărilor evitabile prin servicii alternative funcționale.

CMR solicită și o coordonare mai bună între medicina de familie, ambulatoriu și spital, prin trasee clare de trimitere, schimb securizat de informații medicale și asigurarea continuității îngrijirilor după externare.

Finanțarea serviciilor medicale trebuie corelată cu costurile reale

Colegiul Medicilor propune elaborarea unei metodologii transparente pentru evaluarea periodică a costurilor reale ale serviciilor medicale și stabilirea unui calendar de actualizare a mecanismelor de finanțare și decontare.

Calcularea tarifelor ar trebui să țină cont de personal, medicamente, materiale sanitare, utilități, întreținerea echipamentelor și complexitatea îngrijirilor.

CMR solicită ca introducerea unor servicii sau responsabilități suplimentare pentru furnizori să fie însoțită de evaluarea impactului financiar și identificarea surselor de finanțare.

Organizația insistă și asupra predictibilității alocărilor financiare și respectării termenelor contractuale de decontare.

Un sistem național de alertă pentru lipsa medicamentelor

În privința aprovizionării cu medicamente, CMR propune dezvoltarea unui sistem național interoperabil, care să integreze raportarea stocurilor, notificarea discontinuităților și semnalarea lipsei unor tratamente.

Sistemul ar urma să includă alerte automatizate și mecanisme de intervenție coordonate de Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

CMR solicită ca fiecare alertă validată să conducă la evaluarea riscului, desemnarea instituției responsabile și stabilirea unui termen de răspuns.

Medicii care semnalează lipsa unui medicament ar trebui să primească informații despre disponibilitatea estimată a acestuia sau despre alternativele terapeutice existente.

CMR solicită o nouă Lege a Sănătății și o Lege a Profesiei Medicale

Ultima dintre cele șapte priorități este elaborarea a două acte normative distincte: o nouă Lege a Sănătății și o Lege a Profesiei Medicale.

Colegiul solicită includerea acestui angajament în programul de guvernare, cu un calendar public pentru elaborare, consultare și transmiterea proiectelor către Parlament.

Noua Lege a Sănătății ar urma să reglementeze organizarea și finanțarea sistemului, coordonarea serviciilor și accesul pacienților la îngrijiri.

Legea Profesiei Medicale ar trebui să clarifice condițiile de exercitare a profesiei, drepturile medicilor și obligațiile profesionale, inclusiv în următoarele domenii:

• recunoașterea și remunerarea gărzilor efectuate în afara programului normal;
• respectarea timpului de muncă și a repausului obligatoriu;
• reformarea cadrului privind răspunderea civilă și penală în exercitarea profesiei;
• reducerea barierelor birocratice de prescriere între medicina de familie și asistența de specialitate;
• garantarea condițiilor minimale de infrastructură, digitalizare și igienă;
• protecția medicilor împotriva hărțuirii și discriminării la locul de muncă.

CMR propune elaborarea coordonată a celor două proiecte legislative, prin consultarea organizațiilor profesionale, universităților medicale, furnizorilor, partenerilor sociali și asociațiilor de pacienți.

În încheierea scrisorii, Colegiul Medicilor își exprimă disponibilitatea de a participa la elaborarea și implementarea politicilor publice din sănătate.

Documentul reprezintă un set de propuneri adresate viitorului Executiv. Includerea acestora în programul de guvernare și eventualele modificări legislative sau bugetare depind de deciziile autorităților.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.