Modificări în prescrierea medicamentelor compensate de la 1 aprilie 2026: impact direct pentru medicina de familie

Modificări importante în lista medicamentelor compensate de la 1 aprilie 2026: rivaroxaban nu mai poate fi prescris separat, impact direct pentru medicii de familie.

Începând cu 1 aprilie 2026, intră în vigoare HG nr. 121/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 181/19 martie 2026, care aduce modificări semnificative în lista medicamentelor compensate (documentul poate fi consultat aici). Schimbările vizează atât structura sublistelor, cât și modul de prescriere pentru unele molecule frecvent utilizate în practica medicului de familie.

Modificare majoră: Rivaroxaban nu mai poate fi prescris separat pe rețetă cost-volum

Una dintre cele mai relevante modificări pentru medicii de familie vizează anticoagulantul oral Rivaroxaban.

În sublista B (compensare 50%):

Poziția 203 este modificată (Rivaroxabanum** devine Rivaroxabanum**#)
Poziția 221 (care includea concentrațiile de 10 mg, 15 mg și 20 mg) este abrogată

Consecință practică:

Rivaroxabanul nu va mai putea fi prescris separat pe rețetă cost-volum, ci doar împreună cu alte medicamente din sublista B.

Potrivit medicilor de familie, această modificare va avea impact direct asupra pacienților.

„Costul tratamentului cu rivaroxaban ocupă o parte importantă din plafonul de 336 lei aferent listei B […] Combinarea pe aceeași rețetă cu alte medicamente poate duce la depășirea plafonului și implicit la creșterea coplății. În prezent, dintre anticoagulantele orale directe (NOAC), doar Apixaban rămâne disponibil pe rețetă de tip cost-volum”, precizează reprezentanții Patronatului Medicilor de Familie din Cluj, consultați de Medic24.

Alte noutăți aduse de HG nr. 121/2026

Introducere nouă în sublista A: Icosapent Ethyl

În sublista A (compensare 90%) este introdus Icosapent Ethyl (poziția 160).

Această moleculă este utilizată în reducerea riscului cardiovascular la pacienți selectați, fiind relevantă în special pentru pacienții cu dislipidemii și risc cardiovascular înalt.

Extinderea sublistei C: multiple terapii noi în programe și indicații specifice

Sublista C (compensare 100%) este extinsă semnificativ, cu introducerea de noi molecule în mai multe arii terapeutice.

Cardiologie și nefrologie

Natrii zirconii cyclosilicas – inclus atât în insuficiență cardiacă, cât și în boala cronică de rinichi (predializă).

Boli hepatice

Tenofovir alafenamidă – introdus în hepatite cronice și ciroză hepatică.
Inițierea tratamentului rămâne limitată la specialiști (gastroenterologie, boli infecțioase etc.), cu excepții clar definite.

Neurologie

  • Cannabidiolum (modificat)
  • Fenfluraminum (nou introdus în epilepsie)
  • Miglustatum (boala Parkinson și alte afecțiuni neurologice)

Boli autoimune și inflamatorii

Upadacitinib, Avacopan, Canakinumab, Secukinumab, Deucravacitinib – extindere importantă în reumatologie și dermatologie.

Gastroenterologie

Risankizumab și Ozanimod – introduse în bolile inflamatorii intestinale.

Oncologie (Program național)

Lista este extinsă cu numeroase terapii țintite și imunoterapii (ex: binimetinib, trametinib, amivantamab, CAR-T – tisagenlecleucel), reflectând evoluția rapidă a tratamentelor oncologice moderne.

Boli rare

Noi terapii incluse condiționat, inclusiv eculizumab, pegcetacoplan și altele.

Pentru medicii de familie: ce trebuie reținut

Pentru practica zilnică, cele mai importante implicații sunt:

  • modificarea modului de prescriere pentru rivaroxaban, cu impact direct asupra gestionării plafonului pe rețetă
  • necesitatea reevaluării schemelor terapeutice la pacienții anticoagulați, în special cei cu polimedicație
  • apariția unor noi molecule în programe naționale, care pot genera solicitări de monitorizare sau continuare a tratamentului în ambulator
  • menținerea limitărilor de inițiere pentru majoritatea terapiilor inovatoare (rolul MF rămâne în monitorizare și continuitatea îngrijirii)

Intrarea în vigoare a acestor modificări la 1 aprilie 2026 impune o adaptare rapidă a practicii de prescriere, în special în medicina de familie, unde impactul administrativ și financiar este imediat vizibil.

Pe același subiect:

Importanța anticoagulantelor orale în practica clinică

Anticoagulantele orale reprezintă o componentă esențială în prevenția și tratamentul evenimentelor tromboembolice, cu impact major asupra morbidității și mortalității cardiovasculare. Aceste medicamente sunt utilizate în mod curent la pacienții cu fibrilație atrială, tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară, precum și în profilaxia secundară a evenimentelor ischemice. Prin inhibarea mecanismelor de coagulare, ele reduc riscul de formare a trombilor care pot duce la accidente vasculare cerebrale sau complicații potențial fatale.

În ultimele două decenii, introducerea anticoagulantelor orale directe (NOAC) – precum Rivaroxaban, Apixaban, Edoxaban și altele – a schimbat semnificativ paradigma terapeutică. Comparativ cu anticoagulantele clasice (de tip antivitamina K), acestea oferă avantaje importante: profil farmacocinetic mai predictibil, lipsa necesității monitorizării INR și un risc mai redus de interacțiuni medicamentoase. Aceste caracteristici le fac mai ușor de utilizat în practica ambulatorie, inclusiv în medicina de familie.

Importanța acestor terapii este deosebit de evidentă în fibrilația atrială non-valvulară, unde anticoagularea adecvată poate reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral ischemic. În absența tratamentului, riscul anual de AVC la acești pacienți poate fi substanțial, iar consecințele sunt adesea severe și invalidante. Astfel, inițierea și menținerea tratamentului anticoagulant reprezintă o intervenție cu impact major asupra prognosticului pe termen lung.

Pentru medicul de familie, anticoagulantele orale implică nu doar prescrierea, ci și monitorizarea aderenței, evaluarea riscului hemoragic și educația pacientului. Echilibrul dintre prevenirea trombozei și riscul de sângerare este delicat și necesită o abordare individualizată, bazată pe scoruri de risc și pe contextul clinic al fiecărui pacient. În acest sens, rolul medicului de familie este central în asigurarea unei utilizări sigure și eficiente a acestor terapii.


⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.