Pachetul de prevenție pentru adulți reprezintă una dintre puținele inițiative sistemice prin care medicina de familie este recunoscută și sprijinită în rolul său esențial de protejare a sănătății populației active. Cu toate acestea, aplicarea lui în practică rămâne, adesea, fragmentară – din cauza birocrației, a lipsei de informații clare sau a dificultăților de integrare în activitatea zilnică a cabinetului. Acest ghid a fost conceput pentru a răspunde acestor provocări, oferind un instrument practic, actualizat și bine structurat, care să susțină activitatea medicului de familie.
Medicamente antiinflamatoare: Cele mai noi date despre siguranță și utilizare
Valentina Popescu în Infomed
Informație medicală verificată
Publicat pe: 07/03/2025 Ultima actualizare: 12/03/2025
Medicamentele antiinflamatoare sunt esențiale în gestionarea durerii și inflamației, dar utilizarea lor trebuie făcută cu precauție, având în vedere riscurile asociate.
Medicamentele antiinflamatoare sunt utilizate pe scară largă pentru tratarea durerii și inflamației în diverse afecțiuni medicale.
Cu toate acestea, utilizarea lor pe termen lung sau inadecvată poate duce la efecte adverse semnificative. Acest articol explorează cele mai recente cercetări privind siguranța și utilizarea medicamentelor antiinflamatoare, oferind o imagine detaliată asupra beneficiilor și riscurilor acestora.
SUMAR
Clasificarea medicamentelor antiinflamatoare
Medicamentele antiinflamatoare sunt clasificate în principal în antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și corticosteroizi, fiecare având mecanisme de acțiune și indicații specifice. AINS sunt utilizate frecvent pentru inflamații minore, durere și febră, în timp ce corticosteroizii sunt rezervați pentru afecțiuni inflamatorii severe sau cronice.
Antiiflamatoarele nesteroidiene (AINS) inhibă enzima ciclooxigenază (COX), reducând sinteza prostaglandinelor implicate în inflamație și durere. Acestea se împart în AINS neselective (ibuprofen, naproxen, diclofenac) care inhibă atât COX-1, cât și COX-2, și AINS selective COX-2 (celecoxib, etoricoxib), care au un risc mai mic de efecte adverse gastrointestinale.
Corticosteroizii sunt derivați ai cortizolului și acționează prin inhibarea răspunsului imun și a inflamației prin blocarea sintezei citokinelor proinflamatorii. Se utilizează în afecțiuni autoimune, boli inflamatorii cronice și reacții alergice severe. Exemple includ prednison, dexametazonă și hidrocortizon, disponibile sub formă orală, injectabilă sau topică.
O categorie distinctă este reprezentată de medicamentele antiinflamatoare cu mecanisme specifice, cum ar fi inhibitori ai interleukinelor (tocilizumab, anakinra) și inhibitorii factorului de necroză tumorală (infliximab, adalimumab), utilizați în boli autoimune precum artrita reumatoidă -> terapii mai țintite, tratamentul inflamației cronice.
Siguranța cardiovasculară a medicamentelor antiinflamatoare
Unul dintre principalele riscuri asociate cu utilizarea AINS este creșterea riscului cardiovascular. Un studiu amplu publicat în The BMJ a arătat că anumite AINS, precum rofecoxib și lumiracoxib, sunt asociate cu un risc crescut de infarct miocardic (Trelle et al., 2011). De asemenea, ibuprofenul și diclofenacul au fost asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral.
Siguranța cardiovasculară a medicamentelor antiinflamatoare, în special a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), a fost intens studiată din cauza riscului crescut de evenimente cardiovasculare, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. AINS acționează prin inhibarea enzimei ciclooxigenază (COX), afectând echilibrul dintre prostaglandinele vasodilatatoare și tromboxanii cu efect pro-trombotic. Inhibarea COX-2, în special, poate crește riscul de tromboză, hipertensiune arterială și retenție hidrosalină.
Dintre AINS, inhibitorii selectivi COX-2 (celecoxib, etoricoxib) au fost asociați cu un risc cardiovascular mai mare comparativ cu AINS neselective, determinând retragerea unor medicamente, cum ar fi rofecoxib. Totuși, și AINS neselective pot avea efecte adverse cardiovasculare, în special diclofenacul, care a fost asociat cu un risc crescut de evenimente trombotice. Ibuprofenul, la doze mari și utilizare prelungită, poate avea efecte similare, în timp ce naproxenul este considerat cel mai sigur din această categorie, având un profil cardiovascular mai favorabil.
Pe de altă parte, corticosteroizii, utilizați pe termen lung, pot contribui la creșterea tensiunii arteriale, dislipidemie și rezistență la insulină, factori care cresc riscul cardiovascular. Pacienții cu boli cardiovasculare preexistente ar trebui să utilizeze aceste medicamente cu precauție, iar în cazul AINS, este recomandată alegerea celui mai sigur agent în funcție de profilul pacientului, cu administrare la doza minimă eficientă și pentru o durată cât mai scurtă.
Probleme gastrointestinale asociate cu AINS
Utilizarea prelungită a AINS poate duce la efecte adverse gastrointestinale, inclusiv ulcerații și hemoragii. Un studiu recent arată că utilizarea inhibitorilor COX-2, precum celecoxib, a fost concepută pentru a reduce aceste efecte, dar riscurile cardiovasculare asociate au limitat utilizarea lor (Schmidt et al., 2016).
Siguranța utilizării AINS poate fi influențată de factori genetici. Cercetările recente sugerează că polimorfismele genelor CYP2C9 și PTGS2 pot influența metabolizarea și toxicitatea acestor medicamente (Zhiryakova et al., 2023).
Riscul de complicații gastrointestinale este mai mare la pacienții vârstnici, la cei cu antecedente de ulcer peptic sau hemoragii digestive, precum și la cei care utilizează doze mari de AINS pe termen lung. Dintre AINS, aspirina, ibuprofenul și diclofenacul sunt frecvent implicate în apariția leziunilor gastrointestinale. Inhibitorii selectivi COX-2 (celecoxib, etoricoxib) sunt asociați cu un risc mai mic de ulcerații gastrice, însă nu sunt complet lipsiți de efecte adverse.
Pentru reducerea riscului gastro-intestinal, se recomandă utilizarea inhibitorilor pompei de protoni (IPP), precum omeprazolul sau pantoprazolul, la pacienții cu factori de risc. De asemenea, se recomandă administrarea AINS la doza minimă eficientă și, dacă este posibil, alegerea unor alternative mai sigure, cum ar fi paracetamolul, pentru pacienții cu un risc crescut de complicații digestive.
Vezi și » Compararea inhibitorilor de pompă de protoni – când și cum îi prescriem?
Auto-medicatia și utilizarea irațională
O problemă majoră identificată în studii este auto-medicația cu AINS. Cercetările indică faptul că aproximativ 40% dintre pacienți consideră că AINS sunt complet sigure și le utilizează fără prescripție medicală, ceea ce poate duce la supradozaj și reacții adverse (Velts et al., 2018).
Alternativa AINS: utilizarea analgezicelor topice
Pentru a reduce riscurile sistemice asociate cu AINS, cercetătorii au analizat eficacitatea variantelor topice. Acestea oferă beneficii analgezice cu un risc mai scăzut de efecte adverse sistemice, conform unui studiu publicat în Orthopedic Nursing (Faber et al., 2024).
Medicamentele antiinflamatoare sunt esențiale în gestionarea durerii și inflamației, dar utilizarea lor trebuie făcută cu precauție, având în vedere riscurile asociate. Pacienții trebuie să fie informați despre siguranța și dozarea corectă a acestor medicamente, iar medicii ar trebui să evalueze riscurile individuale înainte de a prescrie un anumit tratament.
Referințe
- Trelle, S., Reichenbach, S., Wandel, S., Hildebrand, P., Tschannen, B., Villiger, P., Egger, M., & Jüni, P. (2011). Cardiovascular safety of non-steroidal anti-inflammatory drugs: network meta-analysis. The BMJ, 342. https://doi.org/10.1136/bmj.c7086.
- Schmidt, M., Lamberts, M., Olsen, A., Fosbøll, E., Niessner, A., Tamargo, J., Rosano, G., Agewall, S., Kaski, J., Kjeldsen, K., Lewis, B., & Torp-Pedersen, C. (2016). Cardiovascular safety of non-aspirin non-steroidal anti-inflammatory drugs: review and position paper by the working group for Cardiovascular Pharmacotherapy of the European Society of Cardiology.. European heart journal, 37 13, 1015-23 . https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehv505.
- Zhiryakova, A., Denisenko, N., Kryukov, A., Matveev, A., Mirzaev, K., & Sychev, D. (2023). Pharmacogenetic predictors of the safety of nonsteroidal anti-inflammatory drugs. Pharmacogenetics and Pharmacogenomics. https://doi.org/10.37489/2588-0527-2022-1-31-36.
- Velts, N., Bukatina, T., Zhuravleva, E., Kutekhova, G., Darmostukova, M., Olefir, Y., Romanov, B., Glagolev, S., & Polivanov, V. (2018). ON THE ISSUE OF SAFETY OF NON-STEROIDAL ANTI-INFLAMMATORY DRUGS. Safety and Risk of Pharmacotherapy. https://doi.org/10.30895/2312-7821-2018-6-3-123-129.
- Faber, S., Brown, A., & Cottreau, J. (2024). Safety of Oral and Topical Nonsteroidal Anti-Inflammatory Drugs.. Orthopedic nursing, 43 4, 234-237 . https://doi.org/10.1097/nor.0000000000001044.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
Medicina de familie se află într-un cadru legislativ în continuă evoluție, iar regulile de prescriere a rețetelor compensate se actualizează frecvent. Acest ghid detaliat, actualizat pentru anul 2025, vă oferă informații esențiale despre noile modificări legislative și procedurale, despre codurile de boală și categoriile de compensare, diferențele de reguli pentru diverse categorii de pacienți, pașii corecți în prescrierea electronică.
În ultimii ani, microbiomul intestinal a devenit una dintre cele mai discutate teme din medicină, captând atenția profesioniștilor din sănătate, comunității științifice și publicului larg deopotrivă. Pe fondul popularizării acestui concept, au apărut atât oportunități reale pentru practică, cât și riscuri majore de dezinformare sau interpretare eronată a datelor existente.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.