Lista actualizată a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS)

Antiiflamatoarele nesteroidiene (AINS) reprezintă o clasă de medicamente utilizate pe scară largă pentru efectele lor analgezice (ameliorarea durerii), antipiretice (scăderea febrei) și, în doze mai mari, antiinflamatorii.

Spre deosebire de corticosteroizi, care au și ele efecte antiinflamatorii, AINS nu conțin structuri steroidiene, de unde și denumirea de „nesteroidiene”. Mecanismul principal de acțiune al AINS implică inhibarea enzimelor ciclooxigenaze (COX-1 și COX-2), responsabile de sinteza prostaglandinelor, substanțe care mediază inflamația, durerea și febra (Cunningham et al., 2020).

Lista actualizată a AINS (2025)

Conform ghidurilor actuale, principalele AINS utilizate sunt:

1. Inhibitori neselectivi ai COX-1 și COX-2: Ibuprofen, Diclofenac, Naproxen, Indometacin, Piroxicam, Ketoprofen.
2. Inhibitori selectivi ai COX-2: Celecoxib, Etoricoxib, Rofecoxib (mai puțin utilizat din cauza efectelor adverse cardiovasculare).
3. AINS cu profil gastroprotector îmbunătățit: Meloxicam, Nabumetonă.

Aceste medicamente sunt disponibile sub diferite forme farmaceutice: tablete, geluri, unguente, supozitoare și soluții injectabile (Sikorska et al., 2024).

Exemple de bune practici

• Utilizarea dozei minime eficiente pentru cea mai scurtă perioadă posibilă;
• Asocierea cu inhibitori ai pompei de protoni pentru protecția gastrică la pacienții cu risc gastro-intestinal;
• Monitorizarea tensiunii arteriale la pacienții cu risc cardiovascular;
• Evitarea administrării la pacienții cu insuficiență renală severă.
• Informarea pacienților despre modul corect de administrare a AINS, potențialele efecte secundare și semnele de alarmă care necesită consult medical imediat.

Pentru a asigura o utilizare sigură și eficientă a AINS, se recomandă evaluarea individuală a riscurilor: înainte de a prescrie un AINS, medicul trebuie să evalueze riscurile individuale ale pacientului, inclusiv istoricul de ulcer gastric, afecțiuni renale sau cardiovasculare.​

Pacienții care necesită terapie pe termen lung cu AINS ar trebui monitorizați periodic pentru a detecta eventualele efecte adverse și pentru a evalua necesitatea continuării tratamentului.

Ce recomandă ghidurile?

Conform studiilor recente, ghidurile recomandă o abordare individualizată a terapiei cu AINS, luând în considerare riscurile gastrointestinale și cardiovasculare. De asemenea, este recomandată evitarea utilizării îndelungate a AINS la pacienții vârstnici și monitorizarea strictă a efectelor adverse (Meretskyi & Meretska, 2023).

Ghiduri și protocoale relevante:

• Protocoale terapeutice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acestea oferă îndrumări actualizate privind utilizarea medicamentelor, inclusiv a antiinflamatoarelor, în practica medicală din România.
• Ghidul de bună practică de farmacovigilență. Publicat de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), acest ghid subliniază importanța măsurilor de reducere a riscului și monitorizarea eficacității tratamentelor medicamentoase. ​
• Ghidurile publicate de Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei. Ghidurile oferă îndrumări pentru o prescriere judicioasă a medicamentelor, promovând utilizarea rațională a acestora în practica medicală. Din colecția bogată a ghidurilor CNSMF, recomandăm în special „Evaluarea si managementul articulațiilor dureroase”, „Durerea lombară nespecifică a adultului”​

​

De ce avem nevoie de ghiduri?

Recomandările având la baza cele mai valide dovezi ştiinţifice disponibile la un moment dat, aplicate cu mare atenţie, în funcţie de circumstanţele speciale ale fiecarui caz în parte, constituie o cale pentru a evita greşelile ce ne pândesc la tot pasul. Ghidurile sunt instrumente prin care putem să devenim performanţi. Aplicarea lor reprezintă o cale pentru diminuarea diferenţelor în calitatea îngrijirilor furnizate de către medici diferiţi.
– Centrul Național de Studii pentru Medicina Familiei

În concluzie, AINS rămân o componentă esențială în managementul durerii și inflamației. Cu toate acestea, utilizarea lor trebuie să fie judicioasă, ținând cont de profilul individual al pacientului și de riscurile asociate, pentru a asigura un raport optim între beneficii și riscuri.

Referințe:

• Cunningham, K., Candelario, D., & Angelo, L. (2020). Nonsteroidal Anti-Inflammatory Drugs. Orthopaedic Nursing, 39, 408 – 413. https://doi.org/10.1097/NOR.0000000000000713.
• Sikorska, D., Chlabicz, S., Rydzewska, G., Samborski, W., Tykarski, A., & Woroń, J. (2024). Nonsteroidal anti-inflammatory drugs in clinical practice — are there any new reports?. Rheumatology Forum. https://doi.org/10.5603/rf.99945.
• Singgih, M., , H., Achmad, H., Sukmana, B., Carmelita, A., Putra, A., Ramadhany, S., & Putri, A. (2020). A Review of Nonsteroidal Anti-Inflammatory Drugs (NSAIDs) Medications in Dentistry: Uses and Side Effects. Systematic Reviews in Pharmacy, 11, 293-298. https://doi.org/10.31838/srp.2020.5.43.
• Rane, M., Gitin, A., Fiedler, B., Fiedler, L., & Hennekens, C. (2020). Risks of Cardiovascular Disease and Beyond in Prescription of Nonsteroidal Anti-Inflammatory Drugs. Journal of Cardiovascular Pharmacology and Therapeutics, 25, 3 – 6. https://doi.org/10.1177/1074248419871902.
• Meretskyi, V., & Meretska, I. (2023). Principles of effective use of non-steroidal anti-inflammatory drugs. Inter Collegas. https://doi.org/10.35339/ic.10.1.mer.