Inflamația cronică este un factor cheie în apariția și progresia multor boli moderne, de la afecțiuni cardiovasculare și metabolice până la boli autoimune și degenerative. În ultimii ani, tot mai multe dovezi științifice arată că alimentația joacă un rol esențial în reglarea răspunsului inflamator al organismului. Prin urmare, am considerat necesar să oferim un ghid clar și bine structurat despre ce înseamnă o dietă antiinflamatoare, pe ce principii se bazează și care sunt alimentele recomandate în acest context.
Compararea inhibitorilor de pompă de protoni – când și cum îi prescriem?
Inhibitorii de pompă de protoni (IPP) sunt medicamente utilizate pe scară largă pentru tratamentul afecțiunilor acidului gastric, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian (BRGE), ulcerul gastric și prevenția leziunilor gastrice induse de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Cu toate acestea, numeroase studii sugerează că IPP sunt frecvent prescriși neadecvat, ceea ce poate duce la efecte adverse și la costuri suplimentare pentru sistemele de sănătate (Wolf & Wegener, 2024)
Indicații corecte pentru prescrierea IPP
Conform ghidurilor actualizate, IPP sunt recomandați pentru:
- Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) cu simptome persistente sau esofagita documentată endoscopic.
- Ulcer gastric sau duodenal, confirmat prin endoscopie.
- Profilaxia ulcerului gastric la pacienții care utilizează AINS sau corticosteroizi, mai ales cei cu factori de risc.
- Sindromul Zollinger-Ellison și alte condiții de hipersecreție acidă (Muheim et al., 2021).
Prescrierea necorespunzătoare și riscuri asociate
Studiile indică faptul că până la 70% dintre prescripțiile de IPP sunt neconforme cu ghidurile clinice, mai ales în cazul pacienților vârstnici sau al celor internați în spitale (Heim et al., 2019). Printre riscurile asociate utilizării prelungite a IPP se numără:
- Risc crescut de fracturi datorită malabsorbției de calciu.
- Infecții gastrointestinale cu Clostridium difficile.
- Insuficiență renală cronică și demență raportate în unele studii (Puchon et al., 2020).
Compararea principalilor IPP
Tabelul următor compară principalele caracteristici ale IPP utilizate frecvent:
| Medicament | Durata acțiunii | Metabolizare hepatică | Interacțiuni medicamentoase |
|---|---|---|---|
| Omeprazol | 24 ore | CYP2C19, CYP3A4 | Warfarin, clopidogrel |
| Esomeprazol | 24 ore | CYP2C19 | Clopidogrel, diazepam |
| Pantoprazol | 24 ore | CYP2C19, CYP3A4 | Mai puține interacțiuni |
| Lansoprazol | 24 ore | CYP2C19, CYP3A4 | Teofilină, tacrolimus |
Recomandări pentru optimizarea utilizării IPP
Pentru a reduce prescrierea neadecvată a IPP, se recomandă:
- Reevaluarea periodică a necesarului de tratament, mai ales la pacienții vârstnici.
- Utilizarea dozei minime eficace și evitarea tratamentului prelungit fără indicație clară.
- Educarea personalului medical privind efectele adverse și utilizarea conform ghidurilor (Nowbahari et al., 2020).
IPP sunt esențiali în tratamentul afecțiunilor gastrice, dar utilizarea lor trebuie să fie justificată de ghidurile de bună practică. Reducerea prescripțiilor necorespunzătoare poate preveni complicațiile și optimiza costurile din sistemul de sănătate.
Referințe
- Wolf, U., & Wegener, M. (2024). Proton Pump Inhibitor Prescription in Nursing Home Residents: Prevalence, Appropriateness, and Associated Factors—A Secondary Data Analysis from Three German Regions and the Impact of Guideline Recommendations. Pharmaceuticals, 17. https://doi.org/10.3390/ph17081082.
- Muheim, L., Signorell, A., Markun, S., Chmiel, C., Neuner-Jehle, S., Blozik, E., Ursprung, P., Rosemann, T., & Senn, O. (2021). Potentially inappropriate proton-pump inhibitor prescription in the general population: a claims-based retrospective time trend analysis. Therapeutic Advances in Gastroenterology, 14. https://doi.org/10.1177/1756284821998928.
- Puchon, E., Goboova, M., Vano, I., Fazekas, T., Javorová-Rihová, Z., & Kuzelova, M. (2020). Medication-related factors associated with proton pump inhibitor prescription beyond official guidelines in older adults. European Geriatric Medicine, 11, 1051 – 1061. https://doi.org/10.1007/s41999-020-00380-5.
- Nowbahari, E., Bigot, A., Maillot, F., Antier, D., & Foucault-Fruchard, L. (2020). Reassessment of inappropriate prescriptions of proton pump inhibitors in elderly in-patients: It’s time to take action.. Annales pharmaceutiques francaises. https://doi.org/10.1016/j.pharma.2020.01.001.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
O analiză detaliată a diferențelor dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește asistența primară este esențială pentru a înțelege provocările actuale și perspectivele de reformă. Această analiză, adresată în principal medicilor de familie, examinează comparativ calitatea serviciilor, costurile, accesibilitatea, eficiența și acoperirea prin asigurări de sănătate în sistemul public vs. privat, pe baza datelor oficiale și a literaturii de specialitate recente (ultimii 5 ani).
Deficitul de vitamina D continuă să fie o cauză frecventă de prezentare în cabinetul medicului de familie, însă criteriile de diagnostic, indicațiile pentru testare și recomandările terapeutice s-au nuanțat în ultimii ani. Publicăm acest material pentru a oferi medicilor de familie din România o sinteză actualizată, bazată pe ghiduri internaționale recente și practici validate, cu accent pe aspectele utile în evaluarea, tratamentul și monitorizarea pacienților.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.