INSP: Peste 10.500 de cazuri de gripă clinică, raportate la începutul anului 2026

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a publicat datele privind evoluția infecțiilor respiratorii acute, a gripei și a infecțiilor respiratorii acute severe (SARI) pentru săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026 (S01/2026), indicând o circulație intensă a virusurilor respiratorii la începutul anului.

Potrivit raportării, în intervalul menționat au fost înregistrate 61.016 cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii). Numărul este cu 13,1% mai mic față de săptămâna precedentă, pe fondul subraportării din perioada sărbătorilor, dar cu 36,9% mai mare comparativ cu aceeași săptămână a sezonului anterior.

Creștere semnificativă a cazurilor de gripă

În aceeași săptămână au fost raportate 10.570 cazuri de gripă clinică, de 2,2 ori mai multe față de sezonul precedent și de 3,8 ori peste media ultimelor cinci sezoane. Cazuri au fost semnalate în toate județele, cele mai multe fiind în municipiul București, Cluj, Constanța și Prahova.

De asemenea, au fost raportate 44 de cazuri de SARI, cu 21 mai multe decât în perioada similară a sezonului trecut, precum și 174 cazuri de gripă confirmată de laborator, majoritatea cu virus gripal A.

Subclada K a virusului gripal A(H3N2), confirmată

De la începutul sezonului gripal 2025–2026 au fost confirmate 572 de cazuri de gripă prin teste de laborator. Pentru toate cazurile cu virus gripal A(H3N2) secvențiate la INCDMM Cantacuzino a fost identificată subclada K, asociată cu o transmisibilitate crescută.

În săptămâna analizată au fost comunicate 8 decese noi confirmate cu virus gripal. Astfel, bilanțul sezonului a ajuns la 11 decese, majoritatea înregistrate la persoane de 65 de ani și peste, cu cazuri izolate și la grupe de vârstă mai tinere.

Vaccinare și recomandări de sănătate publică

Până la 4 ianuarie 2026, în Registrul Electronic Național de Vaccinări au fost înregistrate 1.273.616 vaccinări antigripale, dintre care peste 1,24 milioane la persoane eligibile pentru compensare.

În contextul epidemiologic actual, INSP recomandă:

• vaccinarea fără întârziere a persoanelor eligibile, în special a celor cu risc crescut;
• inițierea precoce a tratamentului antiviral la pacienții vulnerabili;
• luarea în considerare a profilaxiei antivirale în focarele din centrele de îngrijire pe termen lung;
• utilizarea măștilor de protecție în spitale și unități LTCF;
• comunicare clară către populație privind igiena mâinilor, eticheta respiratorie și beneficiile vaccinării.

• Vaccinurile antigripale disponibile în România în sezonul 2025 – 2026

Ministerul Sănătății subliniază importanța prezentării la medicul de familie la apariția simptomelor respiratorii, pentru stabilirea conduitei terapeutice, a necesității izolării la domiciliu și, după caz, a efectuării unor investigații suplimentare.

Persoanele cu simptomatologie respiratorie sunt îndemnate să poarte mască de protecție atunci când este necesară deplasarea în comunitate și să respecte eticheta tusei și strănutului, inclusiv prin utilizarea batistelor de unică folosință. De asemenea, este recomandată menținerea unei igiene riguroase a mâinilor, prin spălare frecventă cu apă și săpun sau folosirea soluțiilor dezinfectante.

Supravegherea epidemiologică și virologică este raportată săptămânal de CNSCBT prin platforma europeană EpiPulse, pentru a sprijini răspunsul rapid la nivelul UE/SEE.

La rândul său, Societatea Națională de Medicină a Familiei (SNMF) face apel către populație și către medicii de familie să intensifice vaccinarea antigripală. Datele arată că gravidele pot dezvolta forme severe de gripă, iar copiii și adolescenții au cel mai mare risc de îmbolnăvire și un potențial crescut de transmitere a virusului, comparativ cu adulții. Deși jumătate dintre copiii spitalizați pentru gripă nu au comorbidități, numărul internărilor este comparabil cu cel al vârstnicilor.

Potrivit SNMF, vaccinarea pediatrică contribuie semnificativ la reducerea transmiterii gripei în familie, la scăderea absenteismului școlar și la limitarea complicațiilor asociate bolii.

Care sunt diferențele dintre viroza respiratorie și gripă?

Virozele respiratorii, gripa și răceala sunt afecțiuni frecvente ale sistemului respirator, însă ele prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește cauzele, simptomele și severitatea.

Astfel, virozele respiratorii sunt cauzate de o varietate de virusuri, inclusiv rinovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator (RSV) și virusul paragripal. Pe de altă parte, gripa este cauzată exclusiv de virusurile gripale, care sunt mult mai agresive și pot provoca complicații severe. Simptomele virozelor respiratorii sunt, de obicei, ușoare și includ rinoree (nas înfundatȚ, strănut, tuse ușoară și dureri în gât. Febra este rară sau moderată.

În schimb, gripa se manifestă prin febră bruscă și ridicată, dureri musculare intense, oboseală severă, tuse persistentă și, uneori, complicații grave, mai ales la pacienții vulnerabili (vârstnici, copii, persoane cu afecțiuni cronice). Mai mult despre diferența dintre gripă și „răceală” găsiți în această analiză sumarizată.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.