Vaccinurile antigripale disponibile în România în sezonul 2025 – 2026

Vaccinarea antigripală rămâne un pilon esențial al prevenției în sezonul rece, iar medicii de familie joacă un rol-cheie în protejarea populației. Acest ghid oferă informații actualizate pentru sezonul gripal 2025–2026, inclusiv tipurile de vaccinuri disponibile (inclusiv noutățile sezonului), recomandările oficiale pentru grupele de risc și aspectele practice privind prescrierea, administrarea și monitorizarea.

Vom explora contextul epidemiologic al sezonului 2025–2026, compoziția vaccinurilor conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), detalii despre vaccinurile inactivate tetravalente (IIV4) care au fost standard până recent, vaccinurile vii atenuate (LAIV) și vaccinurile cu adjuvant sau cultivate pe linie celulară – punând accent pe beneficiile pentru vârstnici.

De asemenea, vom detalia protocoalele actuale din România privind administrarea vaccinului antigripal, rolul medicului de familie în campanie, considerente logistice (lanțul de frig, distribuție prin DSP sau farmacii, compensare prin CNAS) și vom răspunde la cele mai frecvente întrebări întâlnite în practica de cabinet.

Informațiile sunt aliniate la legislația și normele din 2025.

Contextul sezonului gripal 2025–2026. Situația epidemiologică la debutul sezonului

Sezonul gripal 2025–2026 debutează sub atenta supraveghere a autorităților sanitare, având în vedere evoluția epidemiologică din anii precedenți. În sezonul anterior (2024–2025), România a înregistrat o activitate gripală moderată spre intensă, cu peste 117.000 de cazuri de infecții clinice compatibile cu gripa raportate. Dintre cazurile confirmate și complicațiile asociate, vârstnicii au fost cei mai afectați: conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), ~76% dintre decesele raportate s-au înregistrat la pacienți de peste 65 de ani, iar aproape jumătate dintre internările pentru gripă au fost la această categorie de vârstă. Aceste date evidențiază vulnerabilitatea populației vârstnice și necesitatea creșterii acoperirii vaccinale în rândul grupelor de risc.

Mai multe detalii despre sezonul gripal 2024-2025 se găsesc în raportul INS:

La începutul lui octombrie 2025 deja au fost semnalate primele cazuri de gripă confirmate în România, chiar înainte de instalarea iernii. Specialiștii atrag atenția că debutul timpuriu al cazurilor sugerează posibilitatea unui sezon intens, motiv pentru care se recomandă inițierea vaccinării încă din luna octombrie, înainte de creșterea accentuată a îmbolnăvirilor așteptată în lunile decembrie-ianuarie. Vârful epidemic este de obicei în ianuarie, dar se poate extinde și spre sfârșitul iernii; în sezonul precedent, de exemplu, s-au raportat cazuri numeroase până în luna martie.

La nivel global și european, circulația virusurilor gripale în ultimii ani a fost influențată și de pandemia COVID-19 (care a modificat temporar pattern-urile de transmitere a gripei). O tendință importantă remarcată de OMS este absența din circulație, din 2020 încoace, a uneia dintre liniile virusului gripal B (linia B/Yamagata). Acest aspect a dus la ajustări majore în compoziția vaccinurilor sezoniere, descrise mai jos. Per ansamblu, situația epidemiologică actuală impune o vigilență sporită și eforturi pentru creșterea ratelor de vaccinare, România situându-se încă sub media UE la acoperirea vaccinală antigripală (sub 10% din populație vaccinată în 2024, iar la vârstnici peste 65 de ani acoperirea a scăzut la ~20%, față de ținta europeană de ≥75%).

Virusurile circulante și compoziția vaccinurilor recomandată de OMS

Pentru sezonul 2025–2026, monitorizarea internațională a virusurilor gripale a indicat circulația predominantă a două subtipuri de virus A (H1N1 și H3N2) și a virusului B din linia Victoria. Linia B/Yamagata nu a mai fost detectată deloc în ultimii ani, motiv pentru care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) au recomandat trecerea la o formulă trivalentă a vaccinului antigripal în sezonul 2025–2026, care să includă doar trei tulpini: două tulpini de virus A (H1N1 și H3N2) și o tulpină de virus B (linia B/Victoria). Astfel, vaccinurile nu mai conțin linia B/Yamagata, considerată dispărută din circulație după martie 2020. Componența specifică recomandată de OMS pentru emisfera nordică 2025–2026 este următoarea:

• Virus A(H1N1) similar cu A/Victoria/4897/2022 (H1N1)pdm09 (tulpină derivată pe ouă) – respectiv A/Wisconsin/67/2022 pentru vaccinurile produse pe culturi celulare.
• Virus A(H3N2) similar cu A/Croația/10136RV/2023 (H3N2) (pe ouă) – respectiv A/District of Columbia/27/2023 pentru cele pe culturi celulare.
• Virus B (linia Victoria) similar cu B/Austria/1359417/2021 (B/Victoria lineage).

Aceste tulpini sunt incluse în toate vaccinurile gripale sezoniere disponibile pe piața europeană în 2025. Decizia de a elimina a patra tulpină (B/Yamagata) și de a reveni practic la vaccinul trivalent (după mai bine de un deceniu în care vaccinurile au fost cvadrivalente) este una istorică. EMA a argumentat că prezența componentei Yamagata nu se mai justifică epidemiologic, iar concentrarea pe tulpinile active va asigura eficiența și disponibilitatea vaccinurilor fără a compromite protecția.

Important: Producătorii au avut opțiunea de a menține formularea cvadrivalentă în caz de necesitate logistică, incluzând și tulpina B/Yamagata (ex. B/Phuket/3073/2013), pentru a nu întârzia livrările. În practică însă, pentru sezonul curent, vaccinurile gripale tetravalente nu se mai comercializează în Uniunea Europeană, standardul devenind vaccinul trivalent sezonier.

Pentru medicul de familie, este util de știut că denumirile comerciale ale vaccinurilor pot încă conține sufixul “Tetra”, deși compoziția lor a devenit trivalentă. De exemplu, produsul Vaxigrip Tetra al Sanofi, destinat utilizării universale de la 6 luni în sus, este în sezonul 2025/2026 un vaccin trivalent conform noilor recomandări. Similar, Influvac Tetra (vaccinul gripal produs de Viatris/Abbott) a fost adaptat în formulă trivalentă, păstrându-și numele comercial cunoscut. Vaccinul viu atenuat intranazal Fluenz Tetra (AstraZeneca) pentru copii rămâne formulat cu patru tulpini, însă include practic aceeași linie B repetată de două ori – efectiv livrând protecție contra acelorași tulpini ca un trivalent, dat fiind că B/Yamagata este inexistentă (producătorul a menținut formula cu patru tulpini probabil din rațiuni de reglementare, fără impact negativ).

În concluzie, compoziția vaccinurilor gripale 2025/2026 reflectă circulația virală actuală, iar medicii de familie trebuie să comunice pacienților că formula este actualizată și eficientă împotriva tulpinilor cel mai probabil să circule în acest sezon. De asemenea, lipsa liniei B/Yamagata din vaccin nu reprezintă un deficit, ci o adaptare științifică la realitatea epidemiologică.

Calendarul campaniei naționale de vaccinare antigripală

Autoritățile române au stabilit începerea oficială a campaniei de vaccinare antigripală pe data de 15 octombrie 2025. Începând cu această dată, vaccinarea antigripală sezonieră este intens promovată, însă în practică multe cabinete de medicină de familie au demarat deja imunizările la începutul lunii octombrie, pe măsură ce dozele au devenit disponibile.

Intervalul optim de vaccinare, conform specialiștilor, este considerat octombrie – noiembrie, astfel încât populația să dezvolte anticorpi înainte de vârful epidemic așteptat în ianuarie. Unii experți recomandă chiar vaccinarea după mijlocul lui octombrie, pentru a asigura protecție până la finalul sezonului (martie-aprilie), dat fiind că imunitatea post-vaccinală durează în medie ~6 luni. Totuși, dacă pacientul ratează fereastra din toamnă, vaccinarea rămâne utilă oricând pe durata sezonului (inclusiv în ianuarie sau chiar mai târziu), cât timp virusurile gripale încă circulă.

Distribuția vaccinurilor în sezonul 2025–2026 se realizează într-un mod diferit față de anii trecuți (vezi secțiunea despre aspecte practice). Ministerul Sănătății, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a implementat din 2024 un sistem de prescripție electronică compensată pentru vaccinurile gripale, înlocuind vechiul model de repartizare directă a dozelor către DSP-uri și cabinetele medicilor de familie. Astfel, începând din octombrie 2024, pacienții din categoriile de risc obțin vaccinul gratuit din farmaciile cu circuit deschis, pe bază de rețetă eliberată de medic, ceea ce a asigurat un acces mai rapid și mai flexibil la vaccin.

În 2025 s-a continuat și extins acest sistem, cu un program pilot de vaccinare în farmacii: în prima fază ~100 de farmacii comunitare acreditate au putut administra vaccinul antigripal la pacienți, pe baza prescripției, iar planul autorităților este extinderea posibilității de vaccinare în majoritatea farmaciilor până la finalul anului 2025.

Campania națională gratuită se derulează până la epuizarea fondurilor/dozelor alocate de CNAS pentru acel sezon. În sezonul 2024–2025, peste 1,15 milioane de români au fost vaccinați antigripal (până la mijlocul lui mai 2025), însă acest număr reprezintă sub 10% din populație, semn că este loc de îmbunătățire. Medicul de familie, prin acțiunile sale de informare și recomandare activă, poate contribui semnificativ la creșterea acoperirii vaccinale.

Tipurile de vaccinuri antigripale disponibile în România în 2025

Pe piața românească în anul 2025 sunt disponibile mai multe tipuri de vaccinuri antigripale, care se diferențiază prin modalitatea de producere și indicații specifice. Toate vaccinurile sezoniere autorizate oferă protecție împotriva tulpinilor circulante menționate (două A și un B). Categoriile principale sunt:

Vaccinuri inactivate (fracționate) tetravalente – IIV4 (standardul anterior)

Definiție și context: Vaccinurile antigripale inactivate conțin virusuri gripale omorâte (sau fragmente purificate ale acestora) și nu pot cauza gripă. Formula lor a fost tetravalentă (cvadrivalentă) în ultimul deceniu, adică a inclus 4 tulpini (2 subtipuri de A + 2 linii de B). Începând cu sezonul 2025–2026, aceste vaccinuri au devenit practic trivalente (IIV3) conform deciziei EMA/OMS de a exclude a doua linie B, după cum s-a discutat. Totuși, în prospecte și denumiri comerciale se mai poate regăsi mențiunea “Tetra”. Medicii de familie trebuie să explice pacienților această schimbare, subliniind că noul vaccin trivalent este echivalent ca eficacitate cu cel vechi tetravalent, deoarece linia B dispărută (Yamagata) oricum nu mai circulă.

Denumiri comerciale, producători și forme de prezentare: Principalele vaccinuri inactivate (de tip “split” sau subunitar) utilizate în România sunt:

• Vaxigrip Tetra (Sanofi Pasteur) – suspensie injectabilă în seringă preumplută de 0,5 ml; în sezonul 2025/2026 formula este trivalentă.
• Influvac Tetra (Viatris/Abbott) – suspensie injectabilă în seringă preumplută de 0,5 ml; formulă trivalentă începând cu 2025.
• Fluarix Tetra (GlaxoSmithKline) – vaccin inactivat disponibil pe piața UE; este autorizat și pentru copii ≥6 luni. (Notă: Fluarix este mai puțin întâlnit pe piața românească, unde primele două acoperă majoritatea cererii.)
• Flucelvax Tetra (Seqirus) – un vaccin inactivat produs pe culturi celulare, nu pe ouă (detalii la categoria vaccinuri celulare). Poate fi folosit de la 6 luni. Nu a fost distribuit pe scară largă în România, deși autorizat la nivel european.

Toate aceste vaccinuri se prezintă în general sub formă de seringă preumplută de unică folosință, ce conține doza pentru un adult (0,5 ml). Unele vaccinuri aveau în trecut și variante pediatrice (de exemplu, preumplute cu 0,25 ml pentru copii mici), însă astăzi majoritatea vaccinurilor injectabile pot fi administrate în doze de 0,5 ml indiferent de vârstă, ajustându-se eventual doza la copii mici conform recomandărilor (ex: la copiii sub 3 ani se poate administra o jumătate de doză, 0,25 ml, în funcție de RCP). Vaccinurile se păstrează în ambalajul original la frigider (2–8°C) până la administrare, fără a se congela.

Indicații de vârstă și schemă de administrare: Vaccinurile inactivate tetravalente/trivalente standard sunt indicate pentru adulți și copii începând cu vârsta de 6 luni. Nu se administrează la sugarii sub 6 luni (aceștia pot fi protejați doar indirect, prin vaccinarea mamei în sarcină și a persoanelor din jur). Schema este o doză unică anual, de 0,5 ml intramuscular (de obicei în mușchiul deltoid la adult și copilul mai mare, sau în anterolateral coapsă la sugar).

La copiii sub 9 ani care se vaccinează pentru prima dată în viață, este recomandată o schemă cu două doze a câte 0,5 ml, la interval de minimum 4 săptămâni. Aceasta asigură o imunizare completă pentru primovaccinare. Dacă copilul a mai fost vaccinat în anii trecuți (are deja minimum o doză în antecedente), atunci în fiecare sezon este suficientă o singură doză anuală. Medicul de familie trebuie să identifice în RENV sau în istoricul pacientului dacă este cazul de administrare a rapelului la copiii mici prima oară vaccinați.

La copiii între 6 luni și ~3 ani, doza recomandată de unele ghiduri este de 0,25 ml (jumătate din doza adultă), în două administrări la prima vaccinare. În România, Protocolul terapeutic permite utilizarea dozei integrale de 0,5 ml și la copiii mici, date fiind studiile care atestă siguranța și imunogenitatea, dar unii medici și prospecte pot opta pentru 0,25 ml × 2 doze la copiii sub 3 ani nevaccinați anterior. Important este să se respecte intervalul dintre doze și să se finalizeze schema înainte de creșterea incidenței gripei.

Eficacitate și utilizare: Vaccinurile inactivate standard (IIV4/IIV3) induc un răspuns imun protector la ~2 săptămâni post-inoculare, protecția durând aproximativ 6 luni. Ele sunt sigure pentru toate categoriile (inclusiv gravide, pacienți imunocompromiși sau cu boli cronice), neavând virus viu. Eficiența lor variază (în medie 40–60% în prevenirea infecției clinice, mai mare împotriva formelor severe și complicațiilor), depinzând de potrivirea tulpinilor vaccinale cu cele circulante și de statusul imun al pacientului.

În România, vaccinurile tetravalente inactivate au fost baza campaniilor anuale de imunizare. În sezonul curent 2025–2026, Ministerul Sănătății asigură distribuția vaccinurilor Vaxigrip (doză standard, trivalent) pentru populația generală ≥6 luni și Influvac (trivalent) ca alternative, acestea fiind disponibile gratuit pentru eligibili sau în farmacii pentru cei care cumpără. Până în 2024, Vaxigrip Tetra și Influvac Tetra conțineau și antigen Yamagata, dar anul acesta formulele au 3 componente, aliniate la decizia EMA. Medicii de familie pot prescrie oricare din aceste vaccinuri, în funcție de disponibilitate, știind că ele sunt interșanjabile ca indicații. Nu este necesară repetarea vaccinării cu alt produs în același sezon – o doză de orice vaccin gripal sezonier actual conferă protecție similară.

Vaccinuri gripale vii atenuate (LAIV)

Definiție: Vaccinurile vii atenuate conțin virus gripal viu, dar slăbit (atenuat) astfel încât nu produce boala la persoanele sănătoase, însă poate stimula un răspuns imun. Preparatele LAIV se administrează pe cale intranazală sub formă de spray, fiind o alternativă nedureroasă la injecție, preferată în special pentru copii. În România, vaccinul gripal atenuat disponibil este Fluenz Tetra (produs de AstraZeneca) – un spray nazal predozat, autorizat pentru copii și adolescenți cu vârsta între 2 și 18 ani.

Disponibilitatea în România: Fluenz (cunoscut în unele țări ca FluMist) a fost introdus în UE de câțiva ani și este folosit pe scară largă în campaniile pediatrice din țări precum Marea Britanie. În România, nu a fost inclus în campania națională gratuită (care acoperă copiii cu vaccinurile injectabile), dar poate fi achiziționat în farmacii de către părinții care doresc această opțiune pentru copiii lor. Costul vaccinului intranazal este semnificativ mai mare – aproximativ 124 lei/doză în sezonul 2025. Având în vedere prețul și logistica (necesită lanț de frig similar, dar administrare specializată), utilizarea Fluenz în România a fost de nișă. Totuși, unele clinici private sau părinți informați pot opta pentru el în locul injecției la copii, mai ales la cei cu fobie de ace.

Grupa de vârstă și indicații: LAIV este indicat doar între 2 ani și 18 ani. La copiii <2 ani este contraindicat din motive de siguranță, iar la adulți >18 ani nu este autorizat (la adulți se folosesc vaccinurile inactivate). De asemenea, vaccinul intranazal este contraindicat la anumite categorii vulnerabile: gravidele, persoanele cu imunodeficiențe sau afecțiuni care compromit imunitatea (de exemplu, leucemii, tratament cu imunomodulatoare), copiii cu astm sever sau respirație șuierătoare recentă, precum și la cei care iau salicilați (aspirină) pe termen lung, din cauza riscului de sindrom Reye. De asemenea, este contraindicat la persoanele cu alergie severă cunoscută la ouă sau la oricare component al vaccinului (Fluenz conține virus cultivat pe ou embrionat de găină, deci poate conține urme de ovalbumină).

Avantaje și precauții: Avantajul major al LAIV este că nu implică injecție, ceea ce crește complianța copiilor. Administrarea se face prin pulverizare intranazală (câte un puf în fiecare nară, jumătate de doză în fiecare). Virusurile atenuate replică la nivel nazal și induc imunitate locală și sistemică, mimând mai îndeaproape infecția naturală. Studiile au arătat eficacitate bună la copii, uneori superioară vaccinurilor inactivate în prevenirea gripei la grupele mici de vârstă, datorită răspunsului mucozal.

Ca reacții adverse, LAIV poate produce congestie nazală, rinoree, febră de grad scăzut sau disconfort faringian, însă de obicei simptomele sunt ușoare și trecătoare. Un aspect important: fiind un vaccin viu, există o transmitere virală minimă posibilă – vaccinul poate fi eliminat pe cale nazofaringiană câteva zile. De aceea, se recomandă ca persoanele vaccinate intranazal să evite contactul strâns, timp de circa 1–2 săptămâni, cu indivizi sever imunocompromiși (ex: pacienți la transplant medular în izolare) pentru a preveni expunerea acestora la virusul atenuat. Totuși, cazurile raportate de transmitere sunt extrem de rare și virusul vaccinal nu cauzează gripă clinică în afară de situații excepționale.

Situația actuală în România: În sezonul 2025–2026, ținând cont că statul oferă gratuit vaccinare injectabilă pentru toți copiii 6 luni–18 ani, utilizarea LAIV rămâne opțională în privat. Dacă un părinte întreabă medicul de familie despre spray-ul gripal, acesta trebuie să explice atât beneficiile (lipsa injecției, eficacitate similară) cât și limitările (nu e indicat la copiii cu anumite boli cronice severe, nu se dă sub 2 ani, costul mai mare). Medicii de familie pot prescrie Fluenz pe rețetă compensată? – Teoretic nu, deoarece lista CNAS compensate include doar DCI-urile vaccinurilor inactivate gripale (Influvac, Vaxigrip etc.). Astfel, Fluenz s-ar achiziționa off-label, integral de către pacient. Concluzie: Vaccinul viu atenuat intranazal este o opțiune utilă la un segment restrâns (copii sănătoși >2 ani cu refuz de injecție), însă nu face parte din arsenalul de rutină al campaniei naționale 2025.

Vaccinuri adjuvantate sau produse pe culturi celulare – noutăți și beneficii pentru vârstnici

În ultimele sezoane, cercetarea în domeniul vaccinurilor gripale a adus îmbunătățiri adresate în special nevoilor persoanelor vârstnice, la care răspunsul imun la vaccinul standard poate fi mai slab (din cauza imunosenescenței). Două direcții principale au fost: formulări adjuvantate și formulări cu doză mare de antigen, precum și utilizarea de tehnologii alternative de producție (ex. culturi celulare) pentru a spori eficacitatea.

Vaccinuri adjuvantate: Un exemplu este Fluad (Seqirus), un vaccin gripal care conține un adjuvant pe bază de MF59 (o emulsie de squalen) conceput să amplifice răspunsul imun. Fluad a fost inițial trivalent, indicat persoanelor în vârstă (de obicei ≥65 ani). Prin adăugarea adjuvantului, se obține o stimulare mai puternică a sistemului imun, generând titruri de anticorpi mai ridicate și protecție îmbunătățită la seniori. Fluad (varianta trivalentă) a fost folosit în programe pentru vârstnici în mai multe țări europene. În 2025, Fluad este autorizat ca adjuvantat și există și variantă tetravalentă (Fluad Tetra) – deși, la fel ca celelalte, compoziția efectivă tinde spre trivalent acum. Disponibilitate în România: Fluad nu a fost cumpărat/folosit în trecut în campania MSP, dar există posibilitatea ca în mediul privat să fie accesibil în cantități limitate. De regulă însă, accentul pentru vârstnici în România s-a pus pe vaccinul cu doză mare, discutat mai jos.

Vaccinuri cu doză mare de antigen: O inovație majoră este vaccinul gripal High-Dose (HD) – conținând de 4 ori cantitatea de antigen per tulpină față de vaccinul standard. Acest tip de vaccin, destinat vârstnicilor, compensează răspunsul imun mai scăzut prin oferirea unui stimul antigenic mai puternic. În sezonul 2025–2026, Sanofi Pasteur a introdus în România vaccinul Efluelda, un vaccin trivalent cu doză mare de antigen, indicat pentru persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste. Efluelda (echivalent Fluzone High-Dose din SUA) conține 60 µg de hemaglutinină din fiecare tulpină (față de 15 µg în vaccinul obișnuit). Studiile clinice au arătat că acest vaccin produce un răspuns imun superior și oferă o protecție cu ~24% mai eficientă împotriva gripei confirmate la vârstnici comparativ cu vaccinurile standard, reducând totodată semnificativ spitalizările pentru complicații.

Noutăți față de sezonul anterior: Deși vaccinurile HD existau internațional de câțiva ani, 2025 este primul sezon în care vaccinul cu doză mare este disponibil pe scară mai largă în România. Sanofi a anunțat disponibilitatea Efluelda în farmacii, cu aprobare în regim compensat (gratuit pentru vârstnicii eligibili). Acest demers vine ca urmare a recunoașterii faptului că aproape 1 din 3 vârstnici spitalizați cu gripă dezvoltă pneumonie și complicații grave, iar mortalitatea și pierderea de autonomie asociate gripei la seniori sunt importante. Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și autoritățile medicale naționale au susținut utilizarea formulelor adaptate vârstei pentru protejarea eficientă a pacienților vârstnici. SNMF subliniază că vaccinul HD contracarează efectele imunosenescenței, oferind un răspuns imun superior și reducând riscul de spitalizare, complicații grave sau deces la >60 ani. Ca atare, vaccinul cu doză mare este recomandat ca primă opțiune la cei peste 60 de ani. Merită menționat că Protocolul național actual prevede administrarea cu prioritate a vaccinului HD la persoanele ≥60 ani în cadrul campaniei gratuite, ceea ce extinde practic definiția “vârstnicilor la risc” de la pragul anterior de 65 ani.

Beneficii pentru populațiile vârstnice: Prin utilizarea vaccinurilor specializate (adjuvantate sau cu doză mare), se așteaptă o scădere a incidenței gripei la bătrâni și, implicit, a complicațiilor (pneumonii bacteriene, acutizări de BPOC/astm, decompensări cardiovasculare sau metabolice). Datele INSP pentru sezonul 2024/2025 arată că 76% din decesele prin gripă au survenit la ≥65 ani, evidențiind necesitatea protecției sporite. Vaccinul HD Efluelda oferă această protecție superioară: conform producătorului, eficacitatea sa în prevenirea formelor grave la vârstnici este net mai mare față de vaccinul standard, fiind “cea mai eficientă soluție pentru vârstnici” în portofoliul actual. În plus, vaccinul HD este și el inactivat, deci sigur și bine tolerat; reacțiile adverse locale pot fi ceva mai frecvente (datorită încărcăturii antigenice mari), însă majoritatea evenimentelor post-imunizare sunt ușoare sau moderate (durere la locul injectării, febră joasă, mialgii tranzitorii).

Vaccinuri pe culturi celulare: O altă noutate tehnologică o reprezintă vaccinurile produse pe linii celulare (de exemplu, celule renale canine Madin-Darby) în loc de ouă embrionate. Flucelvax Quadrivalent (Seqirus) este principalul astfel de vaccin (IIV4c). Avantajul teoretic al tehnologiei celulare este evitarea adaptărilor de tulpini la ou (care pot reduce ușor eficacitatea, mai ales la virusul A/H3N2) și posibilitatea de a crește mai rapid producția în caz de pandemie. Flucelvax a fost asociat în unele studii cu eficacitate modest superioară contra H3N2 comparativ cu vaccinurile pe ouă, la adulți tineri. Este autorizat de la vârsta de 6 luni. În România, deși Flucelvax este aprobat, nu a fost utilizat în programele publice, probabil din cauza costului mai ridicat. Totuși, medicii pot întâlni întrebări despre el sau ocazional pacienți care l-au procurat (de exemplu, importat din alte țări UE). Pentru 2025–2026, Flucelvax conține tulpinile trivalente recomandate de OMS (și eventual B/Yamagata ca a patra, deși necirculantă).

Rezumând beneficiile: Atât adjuvanții, cât și dozele crescute, cât și culturile celulare reprezintă eforturi de a îmbunătăți performanța vaccinurilor gripale, mai ales la cei la risc înalt. Medicul de familie trebuie să fie la curent cu existența acestor opțiuni. În sezonul curent, disponibil concret în România este vaccinul Efluelda (HD) pentru vârstnici, care face parte din oferta compensată. Vaccinul Fluad (adjuvantat) este o posibilitate teoretică (dacă ar fi adus privat), însă în absența anunțurilor oficiale, nefocusându-ne pe el. Oricum, este de reținut că orice persoană ≥65 ani (sau ≥60 conform noilor recomandări) ar trebui vaccinată antigripal, preferabil cu o formulă optimizată vârstei (HD sau adjuvantată). Dacă aceasta nu e disponibilă, se va administra vaccinul standard – care tot oferă protecție substanțială față de complicații.

Recomandări oficiale pentru administrare

În România, strategia de vaccinare antigripală pentru sezonul 2025–2026 este definită prin recomandările Ministerului Sănătății, în acord cu Organizația Mondială a Sănătății și recomandările europene. Există documente oficiale – precum Ordinul MS nr. 3120/2023 și protocolul terapeutic aferent – care stabilesc categoriile eligibile pentru vaccinare gratuită și modul de acordare a vaccinului. De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a integrat vaccinul gripal în lista medicamentelor compensate (Sublista E), făcând posibilă prescrierea lui de către medici și eliberarea în farmacii cu decontare parțială sau totală.

Ghidurile naționale și internaționale

Ministerul Sănătății și CNAS: Ghidul național prevede că vaccinarea antigripală anuală este indicatǎ tuturor persoanelor care doresc să fie protejate, dar cu prioritate celor din grupele de risc. Ministerul Sănătății recomandă oficial vaccinarea întregii populații, în special a persoanelor vulnerabile, subliniind că gripa poate provoca forme severe chiar și la indivizi anterior sănătoși. Vaccinarea este considerată cea mai eficientă măsură de prevenție a gripei și complicațiilor sale, mesaj promovat public de autorități și specialiști.

OMS și ECDC (Centrul European de Prevenire a Bolilor): la nivel internațional, recomandările coincid: vaccinarea anuală a grupelor de risc (vârstnici, bolnavi cronic, gravide, personal medical, copii mici) este imperativă, dar ideal toate persoanele >6 luni fără contraindicații ar trebui vaccinate în fiecare sezon. Ținta OMS-Europa este atingerea unei acoperiri vaccinale de minim 75% la vârstnici și la persoanele cu boli cronice, însă România este încă departe de aceste cifre. OMS a furnizat în fiecare an recomandările de compoziție a vaccinului (discutate mai sus) și monitorizează siguranța vaccinurilor la nivel global.

Societățile profesionale (SNMF, SRMI etc.): Societatea Națională de Medicina Familiei a emis poziții de susținere a vaccinării antigripale diferențiate pe vârste (recomandând vaccinul HD la ≥60 ani). Societatea Română de Boli Infecțioase, de Epidemiologie, de Pediatrie, toate subscriu importanței vaccinării antigripale. Ghidurile clinice specifice (ex. ghidul de astm, de BPOC, de diabet, de cardiologie preventivă) includ adesea recomandarea vaccinării anuale antigripale la pacienții cu aceste afecțiuni, ca parte a măsurilor de protecție.

Categoriile de risc și indicațiile de vaccinare

Grupele populaționale prioritare (care beneficiază de vaccin gratuit, conform MS/CNAS) sunt următoarele:

Persoanele care nu se încadrează în criteriile de mai sus – adică adulții între 19 și 64 ani fără boli cronice, practic populația generală sănătoasă de vârstă medie – nu primesc vaccin gratuit, dar pot beneficia de compensare parțială dacă sunt în intervalul 45–64 ani. Concret, adulții sănătoși de 45–64 ani pot primi vaccinul la 50% compensare. Aceasta este o măsură introdusă de autorități pentru a încuraja și segmentul activ, nu doar pe cei foarte în vârstă.

Astfel, un pacient de 50 de ani fără boli va plăti jumătate din prețul vaccinului (CNAS acoperind restul). Persoanele sub 45 de ani sănătoase nu beneficiază de nicio compensare – însă pot oricând achiziționa vaccinul la preț întreg din farmacii dacă doresc protecție. Merită comunicat pacienților că, indiferent de vârstă, vaccinarea antigripală este recomandată tuturor celor ce vor să evite gripa, nu doar “bolnavilor”. Gripa poate provoca forme severe și la adulți tineri sănătoși (de exemplu, pandemicul H1N1 a avut impact major pe gravide și adulți de 20-40 ani).

Așadar, indicația medicală există pentru oricine, cu mențiunea că suportarea costului revine pacientului dacă nu e în categorie de risc.

Rezumat compensare:

• 100% gratuit: copii 6 luni–18 ani, gravide, bolnavi cronici (oricare vârstă), vârstnici ≥65 ani, personal medico-sanitar.
• 50% compensat: adulți 45–64 ani fără boli.
• fără compensare (achiziție integrală): restul populației (ex. adult 30 ani sănătos).

Medicul de familie trebuie să identifice toți pacienții săi eligibili în aceste criterii și să-i informeze proactiv despre dreptul lor la vaccin gratuit/compensat și despre beneficiile vaccinării.

Doze, administrare și intervale recomandate

Doza și calea de administrare: Vaccinurile gripale inactivate (atât standard, cât și HD) se administrează intramuscular, în doza de 0,5 ml la adulți și copii peste 3 ani. La sugari și copiii mici, locul de electie este mușchiul vast lateral al coapsei; la copiii mai mari și adulți, mușchiul deltoid al brațului. Vaccinul nu se injectează intravenos sau intradermic. Alternativ, la pacienții cu tulburări de coagulare (hemofilie, anticoagulare) se poate folosi calea subcutanată profundă pentru a evita hematomul muscular – RCP-urile menționează această opțiune la nevoie.

Vaccinul viu atenuat (Fluenz) se administrează intranazal: doza totală de 0,2 ml se împarte câte 0,1 ml în fiecare nară. Nu necesită injectare deloc.

Schema la copii mici: După cum s-a menționat, copiii <9 ani aflați la prima vaccinare antigripală necesită două doze la interval de 4 săptămâni pentru stimulare optimă. Medicii trebuie să planifice și să recheme copilul pentru a doua doză. Dacă intervalul se prelungește peste 4 săpt., a doua doză se administrează cât mai curând posibil – nu se reia schema de la capăt, se continuă. La copiii 6 luni – 35 luni, unii producători recomandă doza de 0,25 ml (jumătate). De pildă, prospectul VaxigripTetra menționează că la această grupă se pot folosi doze de 0,25 ml sau 0,5 ml, în funcție de ghidurile naționale. În România, majoritatea covârșitoare a vaccinurilor distribuite sunt seringi preumplute de 0,5 ml fără gradare pentru jumătăți, deci practic se administrează 0,5 ml și la copiii mici (nu s-a raportat creștere a reactogenicității semnificativă). Dacă totuși se dispune de o seringă gradată sau flacon multi-doză (puțin probabil la vaccinurile actuale), se poate extrage jumătate din doză la <3 ani, urmând ca cealaltă jumătate să fie aruncată (nu se păstrează seringa deschisă). Medicul va consulta anunțurile INSP și RCP-ul actualizat al produsului folosit pentru decizia finală. Intervalul optim de vaccinare: an de an, momentul ideal este toamna (octombrie-noiembrie), astfel încât anticorpii să acopere perioada decembrie-mai când circulă gripa. Se evită vaccinarea prea devreme (de exemplu în august-septembrie), deoarece imunitatea ar putea scădea spre finalul sezonului dacă virusurile întârzie. Pe de altă parte, vaccinarea prea târziu (după ce persoana a fost deja expusă la gripă circulantă) poate fi inutilă în prevenția acelei expuneri, dar tot are rost preventiv pentru restul sezonului. Așadar: recomandarea standard – “vaccinați-vă cât mai curând posibil, preferabil până în noiembrie, dar chiar și mai târziu dacă n-ați făcut-o încă”.

Răspunsul post-vaccinare: Pacienții trebuie informați că protecția nu este instantanee – durează aproximativ 2 săptămâni până la apariția anticorpilor protectori. De aceea, nu trebuie amânată vaccinarea până când “începe epidemia”, căci ar putea fi prea târziu. O greșeală frecventă a populației este să aștepte confirmarea circulației gripale intense; în schimb, recomandarea este de a acționa proactiv înainte ca virusul să circule intens.

Revaccinare în același sezon? Nu se recomandă mai mult de o vaccinare pe sezon, cu excepția copiilor care au nevoie de două doze la prima imunizare. Imunitatea oferită de vaccinurile actuale acoperă întreg sezonul. Chiar dacă unii titri de anticorpi pot scădea prin primăvară, nu există evidențe că administrarea repetată în ianuarie ar aduce beneficiu suplimentar. Strategia este o doză per sezon (cu formula actualizată în fiecare an).

Dacă pacientul a făcut gripă deja în acel sezon: Un subiect des întrebat – “Mai are rost vaccinul dacă am avut gripă?” Răspunsul este Da, se recomandă în continuare vaccinarea după însănătoșire, chiar dacă pacientul a trecut printr-un episod gripal, pentru că infecția naturală conferă imunitate doar contra tulpinii contractate, nu și față de celelalte circulante. De exemplu, dacă cineva a avut gripă cu virus A(H1N1) în noiembrie, el rămâne în continuare susceptibil la o posibilă viitoare expunere la A(H3N2) sau B. Vaccinul (trivalent) îl va proteja împotriva celorlalte tulpini din sezon. Astfel, medicii trebuie să încurajeze vaccinarea post-infecție, odată ce pacientul s-a recuperat (fără febră sau simptome acute). Singura precauție este să nu se vaccineze în plină boală sau convalescență imediată – se așteaptă vindecarea, apoi se administrează vaccinul. Infecția gripală în sine nu e o contraindicație, ci doar o amânare temporară până la recuperare completă.

Asocierea cu alte vaccinuri

Administrarea concomitentă a vaccinului gripal cu alte vaccinuri este o situație frecvent întâlnită, mai ales în contextul pandemiei COVID-19 și al programelor de vaccinare extinsă la adulți (ex: vaccinul pneumococic, herpes zoster etc.). Recomandările actuale permit în general co-administrarea vaccinului antigripal cu alte vaccinuri, în aceeași sesiune, cu condiția utilizării unor locuri de injectare diferite (brațe diferite).

Aceasta înseamnă că un pacient poate primi, de exemplu, vaccinul gripal într-un braț și vaccinul COVID-19 (booster ARNm) în celălalt braț, în aceeași zi, fără ca eficacitatea lor să fie afectată. Studiile de coadministrare nu au arătat interacțiuni negative semnificative; reacțiile adverse pot fi ușor mai accentuate (deoarece se administrează două vaccinuri concomitent), dar se încadrează în profilul de siguranță cunoscut. CDC (SUA) și EMA au comunicat că administrarea simultană a vaccinului COVID bivalent și a vaccinului gripal sezonier este sigură și practică – recomandare preluată și de autoritățile noastre.

Vaccin gripal + vaccin pneumococic: este o asociere utilă mai ales la vârstnici (>65 ani) sau la cei cu boli cronice respiratorii/cardiace. Se poate face în același timp (pneumococicul – fie Polisacharidic 23-valent (PPSV23), fie Conjugat 13-valent/20-valent (PCV) – într-un braț, gripa în celălalt). Nu există contraindicații de coadministrare și se consideră că protecția combinată reduce substanțial riscul de pneumonie de orice cauză.

Vaccin gripal + vaccin COVID-19: la fel, se pot administra concomitent. Dacă pacientul preferă, se pot spația la 1-2 săptămâni distanță, însă nu este necesar medical. Unii medici practică administrarea în brațe diferite și supravegherea 15 minute, ca de obicei.

Vaccin gripal + alte vaccinuri (DTaP, hepatitic, rujeolic etc.) la copii: dat fiind că toamna se desfășoară și campanii de recuperare la copii, este adesea nevoie să administrăm concomitent și antigripalul cu alte vaccinuri din Programul Național (de pildă un copil de 1 an poate primi simultan ROR și gripal). Acest lucru este permis: vaccinul gripal inactivat nu interferează cu vaccinurile vii (ROR, varicelă etc.), iar administrarea concomitentă este practicată (se folosesc seringi și locuri diferite). Singura atenționare: vaccinurile vii atenuate diferite (ex: Fluenz intranazal și varicelă inj) – se pot administra în aceeași zi; dacă nu, trebuie distanțate 4 săptămâni. Dar aici scenariul e rar, de obicei copiii iau vaccin gripal inactivat injectabil, deci nu e restricție.

Vaccin gripal + vaccin antitetanos/antidifterie: adesea pacienții vârstnici vin toamna pentru vaccin antigripal și pot fi eligibili și pentru un rapel dt (diftero-tetanic) la 10 ani. Acestea se pot face în același timp fără probleme.

Observație specială privind vaccinul gripal viu atenuat (nazal): dacă se intenționează co-administrarea altor vaccinuri vii (de ex, varicelă sau ROR) la un copil, este recomandat să le primească în aceeași zi sau să aștepte 4 săptămâni între ele, pentru a evita potențiale interferențe ale răspunsului imun. Dar acest aspect e mai mult teoretic. Pentru siguranță, se preferă ca la copilul la care s-a administrat Fluenz să nu se dea alt vaccin viu (ex. varicelă) în următoarele 4 săptămâni – dacă nu a fost posibil simultan. Dacă însă nu e altă opțiune, medicul evaluează raportul risc/beneficiu.

În concluzie: medicii de familie pot administra vaccinul gripal împreună cu orice alt vaccin necesar, cu excepția situațiilor menționate de manuale pentru vaccinurile vii. Simplu spus, nu există o contraindicație de asociere, iar beneficiul este că pacientul se protejează dintr-o singură vizită contra mai multor boli. Se va folosi câte o seringă pentru fiecare, locuri diferite de injectare, și se va nota administrarea fiecăruia separat în carnet și RENV.

Rolul medicului de familie în campania de vaccinare antigripală

Medicul de familie are un rol central în succesul campaniei de vaccinare antigripală, fiind veriga principală de legătură între autoritățile de sănătate publică și populație. În 2025, odată cu schimbarea modului de distribuție a vaccinurilor (pe bază de prescripție compensată), implicarea proactivă a medicilor de familie este și mai importantă pentru a asigura că pacienții primesc la timp vaccinul și informațiile necesare.

Identificarea și convocarea pacienților eligibili

O primă responsabilitate este identificarea pacienților din listele proprii care se încadrează în grupele de risc pentru vaccinarea antigripală. Fiecare MF ar trebui, la început de toamnă, să revizuiască registrul de pacienți pentru:

• vârstnici (≥65 ani; și 60-64 ani după caz),
• pacienți cu boli cronice (diabet, cardiaci, respiratori, renali, oncologici etc.),
• gravide (evidențiate în luna respectivă în lista de gravide urmărite în cabinet),
• copii mici (6 luni – 5 ani în special, dar acum până la 18 ani eligibili),
• personal sanitar (de ex., asistenta cabinetului, medici rezidenți din familie, etc., dacă sunt pe listă ca pacienți).

De regulă, mulți dintre aceștia sunt deja cunoscuți. În anii precedenți, MF trimiteau necesarul către DSP pentru aceste categorii. În 2025, ei trebuie să le elibereze rețete compensate. Pentru eficiență, medicul poate lua legătura telefonic cu pacienții cu risc (sau cu aparținătorii) pentru a le aduce la cunoștință disponibilitatea vaccinului gratuit și a-i programa la consultație pentru prescriere/vaccinare. Unele cabinete trimit SMS-uri sau afișează la cabinet anunțuri privind începerea vaccinării antigripale și îndeamnă pe cei din grupele de risc să se prezinte.

Este esențial de transmis mesajul că vaccinul este gratuit pentru ei și îi protejează de complicații, pentru a crește acceptarea. Medicul de familie cunoaște istoricul pacientului și poate personaliza recomandarea: ex. “Având diabet și fiind trecut de 50 ani, dvs. sunteți eligibil pentru vaccinul antigripal gratuit – vă recomand ferm să-l facem, mai ales că gripa v-ar putea decompensa glicemia sau agrava starea cardiacă.” Acest tip de abordare, centrată pe riscurile individuale, crește șansele ca pacientul să fie de acord.

Consilierea privind eficiența și siguranța vaccinului

Mulți pacienți încă au rețineri sau temeri privind vaccinarea, alimentate uneori de dezinformare online. Medicul de familie trebuie să joace rolul de consilier de încredere, oferind informații clare, științifice, și demontând mituri:

Eficacitatea vaccinului: Explicați că vaccinul nu oferă garanție 100% contra infecției, dar reduce substanțial șansa de a face gripă și mai ales șansa de a face o formă gravă ce necesită spitalizare. Studiile arată, de exemplu, o reducere cu 40-60% a riscului de gripă simptomatică în populația generală vaccinată (variabil anual). Chiar dacă o persoană vaccinată face totuși gripa, simptomele vor fi mai ușoare și complicațiile mai puțin probabile. Puteți folosi analogia centurii de siguranță: nu garantează că nu veți avea accident, dar vă protejează să nu pățiți ceva grav în caz de accident.

Siguranța vaccinului: Subliniem că vaccinurile gripale inactivate nu pot cauza gripa (virusul este omorât). Reacțiile adverse de obicei sunt minore: durere la locul injecției, roșeață, uneori febră ușoară, dureri musculare sau oboseală 1-2 zile. Aceste efecte trec repede și sunt un semn că organismul își construiește imunitatea. Riscul de reacții adverse grave este extrem de mic (aprox. 1 la milion șoc anafilactic, de exemplu). “Riscul este infim, beneficiile net superioare” – cum spunea un medic, riscul de reacții serioase este 0,01%, practic neglijabil față de protecția oferită. Este important să calmăm teama pacienților, eventual relatând din experiența proprie (“vaccinez de 10 ani sute de pacienți și n-am avut niciun incident major, doar reacții locale”). De asemenea, contracarăm miturile: “vaccinul slăbește imunitatea” (fals, dimpotrivă o antrenează), “vaccinul dă gripă” (fals, conține virus inactivat), “are aluminiu care provoacă Alzheimer” (fals – unele vaccinuri conțin urme de adjuvanți, dar nu există legătură cu bolile neurodegenerative; oricum majoritatea vaccinurilor gripale nu au adjuvant aluminiu).

Compoziția și adaptarea anuală: Explicăm pe scurt că virusurile gripale suferă modificări frecvente, de aceea vaccinul se schimbă în fiecare an și trebuie repetat anual. Vaccinarea anuală este importantă și dacă pacientul s-a vaccinat anul trecut – formularea nouă acoperă tulpinile noi circulante. De asemenea, anticorpii scad în timp, deci protecția nu persistă peste ani, fiind necesară revaccinarea fiecare sezon.

Protecția comunitară: Putem apela la simțul de responsabilitate al pacientului: vaccinându-te, nu doar te protejezi pe tine, ci și pe cei apropiați. Dacă vorbim cu bunici, menționăm că nepoțeii (poate prea mici pentru vaccin) sunt protejați dacă bunicii nu aduc virusul în casă; dacă vorbim cu părinți, subliniem că un părinte vaccinat are mai puține șanse să își îmbolnăvească copiii sau colegii. Acest argument al solidarității și protecției celor vulnerabili poate motiva suplimentar.

Medicul de familie trebuie să fie pregătit să răspundă la întrebări precum: “Pot face gripă de la vaccin?”, “Cât ține protecția?”, “Dar dacă am alergie la ou?” etc. – Răspunsurile pe scurt:

• Nu, nu faci gripă de la vaccin (virusul e inactivat).
• Protecția începe la ~2 săpt și ține ~6 luni, de aceea facem anual.
• Dacă ai alergie severă la ou (anafilaxie), vaccinul se va face sub supraveghere specială, dar reacțiile sunt rare. Dacă a fost doar alergie ușoară, se poate vaccina fără probleme. Există și vaccinuri produse pe celule (fără ou) dacă e nevoie.

“M-am vaccinat anul trecut și tot am făcut o răceală, deci nu ajută” – explicăm diferența între gripă și viroze comune, poate ce au făcut a fost alt virus (răceală obișnuită, coronavirus non-COVID, adenovirus etc.), nu neapărat gripă. Și că vaccinul e specific anti-gripal.

O mențiune despre percepția publică: după pandemie, există reticență sporită la vaccinuri în rândul unor pacienți. MF trebuie să discute empatic, să înțeleagă preocupările pacientului, să-i ofere materiale informative (pliante de la INSP, link-uri către surse credibile). Trebuie evitat tonul autoritar sau judecățile; în schimb, să se construiască încrederea. Un sfat practic: evidențiați exemple pozitive – de pildă, “uitați, în țări ca Olanda sau Marea Britanie majoritatea vârstnicilor se vaccinează și s-au redus mult decesele de gripă; noi am putea preveni multe decese dacă ne-am vaccina la fel”.

Administrarea propriu-zisă a vaccinului și supravegherea postvaccinare

Tehnica administrării: Vaccinul se administrează intramuscular, conform normelor de injectare: se dezinfectează locul (alcool), se injectează profund în mușchiul deltoid (sau coapsă la sugari) cu un ac adecvat (de obicei ac de 25 mm la adulți, 16 mm la copii mici). Nu este necesară aspirarea (OMS recomandă injectarea directă, riscul de intravascular fiind minim la deltoid). Pentru vaccinurile la copii mici, e preferabil ca un ajutor (părinte sau asistent) să asigure imobilizarea brațului sau piciorului. Fluenz (dacă se dă vreodată) se administrează prin aplicator intranazal: copilul stă cu capul în poziție neutră, se pulverizează jumătate din volum într-o nară, se schimbă aplicatorul și cealaltă jumătate în cealaltă nară.

Precauții pre-vaccinare: Se face o scurtă evaluare: temperatură (vaccinul se amână dacă pacientul are febră peste 38°C sau infecție acută severă – o răceală ușoară nu contraindică neapărat, dar preferăm să fie într-o stare bună). Întrebăm despre eventuale reacții severe la vaccinuri anterioare sau alergii cunoscute (în special la ou, gelatină, tiomersal – deși majoritatea vaccinurilor gripale noi nu mai conțin thiomersal). Dacă pacientul este sub terapie anticoagulantă (ex. warfarină cu INR inconstant), e prudent să folosim ac mai subțire și compresie prelungită sau administrare subcutanată.

Trusa de urgență: Conform reglementărilor, orice cabinet care administrează vaccinuri trebuie să aibă la îndemână o trusă de urgență pentru reacții anafilactice. Aceasta include adrenalină 1:1000, antihistaminice injectabile, corticoizi intravenos, instrumentar pentru asigurarea căilor aeriene etc. Șocul anafilactic post-vaccin gripal este rarissim, dar medicul trebuie să fie pregătit. Tocmai de aceea, vaccinarea se face în cadru medical, nu la întâmplare, și pacientul este reținut sub observație ~15 minute după injecție. În acest interval, dacă apare vreo reacție acută (urticarie generalizată, bronhospasm, colaps), personalul medical poate interveni prompt cu adrenalină intramuscular și măsuri de resuscitare. Repetăm însă, astfel de cazuri sunt foarte rare.

Înregistrarea vaccinării: Medicul/asistenta vor înscrie vaccinul administrat în:

Carnetul de vaccinări al pacientului (sau fișa copilului) – se notează data, tipul vaccinului (lot, producător, expirație eventual), semnătura.

Registrul cabinetului de vaccinări (dacă se ține separat) sau direct în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV). Este obligatorie raportarea în RENV a tuturor vaccinărilor efectuate, în maxim 7 zile de la administrare. Având acces la RENV, MF poate introduce acolo dozele făcute, ceea ce asigură o evidență națională și ușurează statisticile DSP. În 2024–2025, din ~1,155 milioane vaccinați, 1,134 milioane au fost raportați în RENV ca fiind din categoriile compensate, conform MS, un semn al disciplinei în raportare. Continuarea acestei rigori este esențială.

Educația postvaccinare: După administrare, informăm pacientul ce poate simți: “E posibil să apară o durere la locul injecției mâine, eventual o stare subfebrilă sau dureri musculare – acestea sunt normale și trec în 1-2 zile. Dacă vă doare brațul, puteți lua paracetamol sau ibuprofen la nevoie și să puneți comprese reci.” De asemenea: “Evitați efortul intens cu brațul injectat astăzi, stați în repaus relativ.” Îi reamintim să ne contacteze dacă apar reacții îngrijorătoare sau neobișnuite (de ex. febră mare >39°C, erupție extinsă, dificultăți de respirație – foarte puțin probabil). Această consiliere îi oferă pacientului confort psihologic și îl instruiește cum să gestioneze mici neplăceri.

Raportarea evenimentelor postvaccinare indezirabile (RAPI): Face parte din rolul MF de asigurare a siguranței. Dacă pacientul revine ulterior și raportează o reacție adversă serioasă sau neașteptată (ex: alergie severă, parestezii prelungite, sindrom Guillain-Barré – rar, ~1-2 cazuri la 1 milion; sau orice problemă care temporar se asociază cu vaccinul), medicul de familie are obligația să raporteze cazul ca RAPI către DSP sau direct în sistemul național de farmacovigilență (există formulare specifice de raportare RAPI). RAPI-urile sunt investigate de INSP și ANMDMR. Transparența și promptitudinea raportării contribuie la monitorizarea continuă a siguranței vaccinurilor. În practică, cele mai raportate RAPI sunt reacțiile locale intense sau febre mai înalte – care de obicei nu necesită intervenții speciale. Dar orice reacție ce depășește ca severitate așteptările trebuie comunicată. Pacientul trebuie la rândul lui sfătuit să anunțe medicul dacă observă ceva serios în zilele de după vaccin.

Comunicarea cu autoritățile sanitare și aprovizionarea cu doze

Legătura cu DSP: Chiar dacă vaccinurile nu mai sunt distribuite direct de DSP în 2025, medicii de familie colaborează cu Direcțiile de Sănătate Publică pentru monitorizarea campaniei. DSP-urile solicită raportări periodice (săptămânale/lunare) ale numărului de persoane vaccinate pe grupe de vârstă și categorie de risc, date extrase din RENV. MF trebuie să se asigure că datele sale sunt actualizate, deoarece DSP va folosi aceste informații pentru rapoarte la INSP și pentru a identifica eventuale zone sau segmente cu acoperire scăzută.

Aprovizionarea cu vaccinuri: Modelul nou bazat pe rețetă face ca rolul logistic al MF să se reducă – nu mai trebuie să ridice cutii de vaccin de la DSP și să le depoziteze pe termen lung. Totuși, mulți medici vor păstra un stoc mic operativ în frigiderul propriu, mai ales pentru a vaccina prompt pacienții care vin la cabinet. Cum e posibil? Păi, medicul poate el însuși prescrie și ridica de la farmacie un anumit număr de doze compensate 100% pentru pacienții săi de risc, pe care apoi să le administreze imediat. Practic, MF poate colabora cu farmaciile locale: de exemplu, trimite lista pacienților eligibili, farmaciile pregătesc dozele pe numele fiecărui pacient (sau pe numele MF ca împuternicit), iar MF le ridică și le păstrează în frigiderul propriu pentru scurt timp, administrându-le pacienților când vin. Acest aranjament nu este formalizat la nivel național, dar în practică, pentru eficiență, unii MF l-au aplicat, altminteri pacienții vârstnici ar fi fost nevoiți să facă un drum în plus la farmacie. Legislația ar trebui clarificată aici – strict, rețeta compensată ar trebui luată de pacient la farmacie. Însă MF poate ajuta pacienții în vârstă preluând el ridicarea (poate fi considerat un fel de delegare).

În absența stocurilor DSP, lanțul de frig rămâne totuși crucial: MF trebuie să se asigure că dozele provenite de la farmacie sunt menținute la 2-8°C. Farmacia asigură lanțul până la eliberare; dacă pacientul transportă vaccinul la cabinet, trebuie instruit să-l țină într-o sacoșă izotermă sau la recipienți cu gheață și să vină direct, fără întârzieri majore (ideal în <2 ore). La cabinet, dacă vaccinul nu se administrează imediat, trebuie pus la frigider. Se evită expunerea la căldură sau îngheț. Contractul cu CNAS și decontarea: MF, fiind în contract cu CAS, are dreptul să prescrie aceste vaccinuri în regim compensat. Pe rețeta electronică se selectează DCI-ul (de exemplu “Vaccin gripal tetravalent inactivat” – care acoperă produsele Vaxigrip, Influvac etc.) și se trece codul de compensare corespunzător (100% – gratuit, sau 50%). Rețeta are valabilitate 30 zile. Farmacia eliberează vaccinul (dacă îl are în stoc) și își recuperează ulterior contravaloarea de la CAS. În acest lanț, medicul de familie are responsabilitatea de a prescrie corect conform criteriilor de eligibilitate – există protocoale terapeutice ale MS care ghidează prescrierea. Practic, MF atestă că pacientul se încadrează la compensare 100% dacă bifează că are una din indicațiile din Ordinul 3120/2023. Medicii trebuie deci să fie atenți la documentarea diagnosticului cronic în fișa pacientului (ex: cod de boală cronică) pentru a justifica rețeta compensată. De asemenea, medicul va consemna în registru numărul de rețetă eliberat, pentru eventuale controale de la CAS. Cooperarea cu farmaciile: Este un aspect nou: MF trebuie să comunice cu farmacistul, mai ales că unii pacienți pot merge direct la farmacie după rețetă. Un bun parteneriat poate facilita vaccinarea – de exemplu, farmacistul îl poate programa pe pacient la MF pentru administrare după ce îi eliberează vaccinul, sau îi poate oferi informații de transport. În localitățile unde sunt farmacii vaccinatoare (din pilotul MS, ~100 farmacii în 2025), MF poate chiar să îndrume anumiți pacienți să se vaccineze direct la farmacie (de exemplu, un pacient tânăr compensat 50% care preferă să evite drumuri multiple – i se prescrie rețeta și, dacă farmacia e acreditată, tot acolo un farmacist vaccinator îi poate administra doza pe loc). Aceasta necesită confirmarea existenței unui farmacist vaccinator – listă publicată de MS. Oricum, MF rămâne pilonul principal pentru administrare: majoritatea dozelor se fac în cabinete MF sau în centre medicale. Promovarea vaccinării și raportarea rezultatelor: Rolul MF include și a face cunoscut pacienților că se desfășoară campania. Unii medici pun afișe la ușa cabinetului (“Vaccinarea antigripală gratuită 2025 a început – întrebați medicul/asistenta pentru detalii”), alții folosesc rețele sociale locale sau chat-uri de pacienți pentru anunțuri. Această implicare e benevolă dar benefică, crescând vizibilitatea programului. La finalul sezonului, MF trebuie să tragă concluzii: ce procent din pacienții săi la risc a reușit să vaccineze? Ce dificultăți au fost? Aceste feedback-uri pot fi comunicate în ședințe profesionale sau direct la DSP, contribuind la îmbunătățiri viitoare (de ex., un MF poate semnala că unii pacienți au renunțat din cauza birocrației rețetă-farmacie-cabinet și ar prefera reîntoarcerea la stocuri directe – aceste opinii contează în deciziile de politici de sănătate).

Aspecte practice și logistice

Implementarea cu succes a vaccinării antigripale în cabinetul medicului de familie depinde și de gestionarea eficientă a aspectelor practice: stocarea și manipularea corectă a vaccinurilor (lanțul de frig), fluxul de aprovizionare, documentele de comandă și raportare, precum și partea financiară (compensare, decontare).

Asigurarea lanțului de frig și condițiile de păstrare

Lanțul de frig reprezintă totalitatea măsurilor prin care vaccinurile sunt menținute la temperatura optimă (2–8°C) de la producție până la administrare, pentru a-și păstra potența. Vaccinurile gripale sunt relativ sensibile: atât expunerea la îngheț (sub 0°C) cât și la căldură excesivă (>25–30°C) le poate inactiva. Medicul de familie trebuie să dispună de un frigider medical (sau măcar un frigider dedicat vaccinurilor) în cabinet, dotat cu termometru și monitorizarea temperaturii zilnice. Vaccinurile se păstrează în ambalajul original, pe rafturile interioare ale frigiderului (nu în ușă și nici lipite de pereții răcirii pentru a evita fluctuații).

Se verifică zilnic temperatura din frigider și se consemnează într-un registru de temperatură; ideal se folosește un termometru min-max sau un logger electronic care semnalizează variațiile. Dacă se constată abateri (de ex. a căzut curentul și temp a urcat peste 8°C câteva ore), trebuie evaluate vaccinurile afectate – DSP poate oferi consultanță dacă mai sunt utilizabile sau nu.

Transportul vaccinurilor de la farmacie la cabinet sau la punctul de vaccinare trebuie făcut în geantă termoizolantă cu elemente refrigerante, evitând contactul direct între gheața carbonică și fiole (risc de înghețare). Pacienții care ridică personal vaccinul trebuie instruiți să-l aducă repede: “mergeți direct acasă/către cabinet cu el, nu faceți alte opriri; țineți-l în pungă termo dacă e cald afară”. Un truc simplu: cumpărarea vaccinului ultimul în lista de cumpărături și transport imediat.

La cabinet, asistenta MF este responsabilă de recepția vaccinurilor și plasarea imediată în frigider. Se separă clar loturile de vaccin antigripal de alte vaccinuri (ex. cele din PNI pentru copii) pentru a evita confuzii. Se rotește stocul – primele intrate, primele folosite, ținând cont de data de expirare.

Verificarea flacoanelor înainte de administrare: În ziua vaccinării, se verifică integritatea seringii, aspectul suspensiei (vaccinurile gripale sunt ușor opalescente; dacă se observă particule mari sau decolorare, nu se folosește). Se verifică și lotul și expirația – nu se administrează doze expirate. În 2025, unele doze ar putea avea eticheta “2024–2025” dacă sunt stocuri rămase, deci atenție la expirație (majoritatea expiră la 1 an de la fabricație). Fiind doze în seringă preumplută, nu există cerințe de reconstituire – se agită ușor dacă scrie în prospect (la unele vaccinuri se agită pentru omogenizare).

Manipularea deșeurilor medicale: Serigile și acele folosite se aruncă în containere speciale de obiecte tăietoare (cutii galbene). Capacele sau blisterele, ambalajele, se aruncă la deșeuri medicale. Dacă MF face un volum mare de vaccinări, trebuie să aibă contract de preluare a deșeurilor medicale cu o firmă autorizată. (În cazul farmaciilor vaccinatoare, acestea au fost nevoite să îndeplinească condiții legate de amenajarea unui spațiu de vaccinare și gestionarea deșeurilor biologice).

Evitați irosirea dozelor: Serigile preumplute sunt monodoză – odată deschise, se folosesc integral la un singur pacient. Nu se păstrează resturi. De obicei nu există risipă dacă se programează corect pacienții. Dacă totuși un pacient nu s-a prezentat iar seringa a fost scoasă din frigider, se poate păstra câteva ore la temp camerei (sub 25°C) și dacă nu revine nimeni, se refrigerează înapoi (unii producători acceptă o singură refrigerare repetată dacă a stat <24h afară – dar ca regulă generală se evită fluctuațiile). Mai bine punem seringa la loc în frigider dacă nu a fost folosită și nu a stat mult afară. Situații de compromis: Dacă lanțul de frig este compromis (ex. frigiderul s-a defectat noaptea și vaccinurile au stat la 15°C ore bune), ideal nu se mai administrează acele doze și se anunță DSP. În practică, dacă nu sunt altele și pacientul e la risc major, medicul poate folosi doza, informând pacientul și planificând revaccinare dacă se constată ulterior scăderea eficacității. Dar repet, recomandarea oficială e să nu se folosească doze neasigurate termic. DSP poate înlocui dozele compromise dacă primește notificare (de exemplu, pot realoca de la alt cabinet cu stoc excedent, sau în noul sistem – pacienții vor primi rețetă din nou și vor lua altă doză compensată). Modalități de comandă și aprovizionare prin DSP sau farmacii

În sistemul vechi (până în 2022): Medicul de familie întocmea anual (vara) o situație cu numărul de pacienți la risc de pe listă care ar necesita vaccin (de regulă subestimat față de numărul real, deoarece acceptanța era mică). DSP centraliza aceste solicitări și primea de la Minister un anumit număr de doze (adesea mai puțin decât cererea). Apoi, la debutul campaniei, DSP distribuia dozele către medici, în tranșe. MF păstra dozele în cabinet și le administra gratuit pacienților eligibili. Restul populației trebuia să cumpere din farmacii la liber. Acest sistem avea neajunsuri: uneori dozele de la MS soseau târziu (noiembrie-decembrie), erau insuficiente, iar pacienții neeligibili erau neprotejați dacă nu-și cumpărau.

În sistemul nou (din 2023): Nu se mai comandă doze prin DSP, cel puțin nu pentru adulți și grupele de risc comune. În schimb, vaccinurile necesare sunt asigurate prin mecanismul rețetelor compensate. Astfel, fiecare pacient devine “o comandă” în sine – MF îi prescrie, farmaciile comandă la distribuitori pe baza cererii, CNAS decontează. Este un model descentralizat și flexibil, similar cu modul de acces la medicamente. DSP nu mai stochează doze mari sezoniere. Cu toate acestea, DSP poate juca un rol la extreme:

Dacă într-o comunitate există pacienți neasigurați sau greu deplasabili (ex. persoane fără CAS sau din medii defavorizate), DSP ar putea aloca doze gratuite dintr-un stoc tampon (dacă MS decide să păstreze un mic stoc pentru intervenții speciale, ex. focare în instituții).

Pentru copiii instituționalizați sau persoanele din penitenciare, vaccinarea poate fi organizată prin rețeaua publică (ex. MS poate furniza direct doze acelor instituții, cum se face uneori distinct de MF).

Dar pentru medicii de familie obișnuiți, nu mai există formulare de comandă tipizate la DSP pentru vaccin gripal. În schimb, aprovizionarea se face prin farmaciile cu circuit deschis.

Comanda la farmacie: Farmaciile se aprovizionează de la distribuitori. În 2025, marile companii (Sanofi, Viatris) și-au planificat stocurile din timp. Sanofi a anunțat că a livrat vaccinurile sale (Vaxigrip și Efluelda) începând de la mijlocul lui septembrie 2025, iar Viatris a adus Influvac în farmacii de la 12 august 2025. Deci, teoretic, la 1 octombrie farmaciile aveau deja doze disponibile. Medicul de familie poate verifica local care farmacii au stoc (prin comunicare directă sau folosind platforme electronice unde apar stocurile). Dacă un pacient vine cu rețetă și nu găsește vaccin la prima farmacie, MF poate încerca să-l direcționeze la alta sau să îl asiste prin sunarea unor farmacii partenere.

Este util ca MF să stabilească un canal de comunicare cu farmaciile din zona sa: de exemplu, o farmacie ar putea informa MF dacă are stocuri limitate (“mai avem 5 doze de Vaxigrip, anunțați pacienții să vină repede”) sau invers, MF poate anunța farmaciile că va trimite un volum de pacienți cu rețete, ca acestea să își facă provizii. Această colaborare formal-informală este spre beneficiul pacienților.

Situatii particulare:

Pacienții nedeplasabili: MF poate face vizite la domiciliu cu vaccinul după ce pacientul sau familia i l-au adus. Uneori MF poate ridica el de la farmacie pentru pacientul imobilizat (cum ziceam). Legal, rețeta e nominativă – în mod ideal pacientul trimite pe cineva cu buletinul lui la farmacie să ia vaccinul.

Persoanele neasigurate: Oficial nu sunt acoperite de compensare (compensarea e beneficiu al asiguratului). Totuși, MS poate hotărî vaccinarea gratuită a unor categorii vulnerabile chiar dacă nu-s asigurate (ex. persoane fără adăpost – prin DSP). În practica MF, dacă vine un neasigurat doritor, fie plătește integral, fie dacă e caz social, medicul poate solicita sprijin DSP pentru o doză gratuită (unele DSP au donat doze ONG-urilor în trecut). Acestea sunt excepții, nu regula.

Documente de evidență în cabinet: Merită să existe un registru (fie electronic, fie pe hârtie) în care MF/ asistenta notează numele tuturor pacienților vaccinați antigripal în sezonul curent, cu data, tipul vaccinului, lotul, eventual sursa (gratuit/compensat). Deși e redundant cu RENV, acest registru intern ajută la rapiditatea raportării și la urmărirea pacienților (ex. să știi pe cine ai vaccinat deja când vin mulți). Un soft de cabinet poate genera listă din RENV dacă e integrat.

În concluzie, logistica actuală a vaccinării antigripale se bazează pe rețeaua de farmacii și pe prescripția medicului de familie. Acest sistem aduce avantaje (flexibilitate, disponibilitate mai rapidă a dozelor) dar și provocări (pacientul trebuie să facă drumul în plus la farmacie, iar MF nu controlează direct stocul). Rolul MF este să ghideze pacientul prin acest proces, să mențină lanțul de frig și să colaboreze cu toți actorii (DSP, farmacie, CAS) pentru buna desfășurare a campaniei.

Costuri, compensare și decontare prin CNAS

Am detaliat anterior categoriile de compensare; aici vom sintetiza aspectul financiar pentru claritate:

Prețul întreg al unui vaccin antigripal standard în farmaciile din România 2025 este în jur de 65-80 lei doza, în funcție de producător. Concret: Vaxigrip ~68 lei (preț cu amănuntul cu amânare), Influvac ~64,5 lei, Fluarix dacă e ~70 lei. Aceste prețuri pot varia ușor de la o farmacie la alta (unele pot adăuga adaos), dar în general există un preț maximal aprobat: de pildă, Digi24 nota că “Vaxigrip are preț impus 68 lei, Influvac 64,48 lei”.

Vaccinul intranazal Fluenz costă ~124 lei (fiind importat și mai scump de produs).

Vaccinul High-Dose Efluelda este cel mai scump – aprox. 200 lei doza la preț întreg. Costul ridicat reflectă cantitatea mai mare de antigen și tehnologii adiționale.

Vaccinul adjuvantat Fluad (dacă ar fi pe piață) s-ar situa probabil intermediar, ~100-120 lei, dar oricum nu e vizibil în farmacii la noi.

Aceste prețuri sunt suportate diferit în funcție de statutul pacientului:

Pacienții cu compensare 100% – nu plătesc nimic la farmacie; farmaciile recuperează integral prețul de referință de la CAS. Pentru Vaxigrip și Influvac, prețul de referință coincide cu prețul de vânzare (~68 lei, ~64 lei), deci farmaciei i se decontează aceste sume. Pentru Efluelda HD, dacă prețul e 200 lei, acela e prețul de referință fiind listat și el pe sublista E probabil – deci CAS decontează 200 lei integral pentru un vârstnic eligibil, ceea ce e o investiție semnificativă dar justificată.

Pacienții cu compensare 50% – plătesc jumătate din prețul de referință. Deci un adult 50 ani sănătos va plăti ~34 lei pentru Influvac (restul 30 lei plătește CAS). Farmacia emite bon pe 34 lei și primește 30 lei de la CAS ulterior. Pentru Efluelda (teoretic dacă un 60-64 sănătos ar vrea HD, deși el nu e gratuit, poate cumpăra compensat 50% – ar plăti ~100 lei, CAS restul). Totuși, cred că Efluelda e marcat ca fiind compensat 100% doar >65 sau >60.

Pacienții necompensați – plătesc preț întreg. De exemplu, un adult de 30 ani va plăti ~70 lei pentru doza sa. Totuși, e un cost relativ modest comparativ cu costul îmbolnăvirii (zile de muncă pierdute etc.), deci MF poate sublinia că “vaccinul costă cât câteva cafele, dar te poate scuti de o săptămână la pat”.

În cazul pacienților asigurați, indiferent că e 50% sau 100%, rețeta compensată este valabilă 30 zile. Dacă nu și-o onorează în acel interval, expiră – deci MF poate reface rețeta dacă pacientul a uitat. Trebuie menționat pacienților că nu pot lua mai multe doze pe o rețetă (fiecare rețetă e un vaccin/persoană). Dacă cineva dorește să cumpere pentru familie, fiecare membru are nevoie de rețeta sa (cu CNP diferit).

Decontarea serviciilor medicale: În contractul-cadru cu CNAS, vaccinarea antigripală a pacienților înscriși în grupele de risc face parte din serviciile adiționale preventive pe care MF le furnizează. În general, MF nu primește un tarif distinct per injecție (cum se întâmplă la vaccinările din Programul Național pentru copii, unde e un tarif per vaccin administrat). Vaccinarea antigripală la adulți e considerată parte a activității curente și e stimulată prin plata per capita (menținerea pe listă a pacienților satisfăcuți) și eventual prin indicatori de performanță (dacă se vor introduce indicatori de acoperire vaccinală în viitor). Momentan nu există un stimul financiar direct pentru MF per pacient vaccinat antigripal, ceea ce a fost criticat de unii medici (“muncă în plus, gratuită”). Însă mulți MF consideră etic și profesional corect să facă aceste vaccinări, beneficiul reflectându-se în starea de sănătate a comunității lor (mai puține consultații pentru complicații, mai puține vizite la domiciliu pentru gripe severe etc.).

Vaccinuri disponibile în farmacii pentru pacienți neeligibili: Practic toți producătorii pun pe piață vaccinurile lor pentru oricine dorește, nu doar pentru stat. Astfel, în toamna lui 2025 găsim în farmacii:

• Vaxigrip (trivalent standard, ~68 lei).
• Influvac (trivalent standard, ~64.5 lei).
• Eventual Fluarix (dacă GSK a adus loturi; preț ~70 lei – în lipsa datelor, se presupune similar).
• Fluenz Tetra spray (124 lei).
• Efluelda (High-Dose, ~200 lei).
• Poate Fluad/Fluad Tetra (dacă e adus privat – nu avem info concret, deci posibil inexistent pe raft).

Farmaciile cu lanțuri mari (Catena, Sensiblu etc.) au listat deja vaccinurile; multe au afișat oferte – unele lanțuri au chiar campanii de informare. De exemplu, unele farmacii au nevoie de rețetă pentru eliberare (dat fiind că sunt compensate). Legal, vaccinurile incluse în lista E sunt medicamente pe prescripție, deci chiar dacă cineva vrea să cumpere necompensat, tot trebuie rețetă. Practic însă, farmaciile pot vinde necompensat și fără rețetă (sunt categorisite la OTC uneori – e o zonă gri). Oricum, e bine că MF eliberează rețetă chiar și pentru neeligibili, ca un aviz că nu e contraindicat.

Recomandarea de procurare: MF ar trebui să îi îndrume pe cei neeligibili să-și cumpere. De pildă, un adult de 40 ani care întreabă “pot să-l fac și eu chiar dacă nu-i gratuit?” – MF: “Sigur, vă pot scrie rețetă și îl luați de la farmacie, costă în jur de 70 lei, și vi-l administrez aici.” Astfel crește acoperirea și la populația generală.

În final, aspectul financiar se poate rezuma: Statul român acoperă costul vaccinării antigripale pentru toate persoanele la risc, investind în prevenție, iar pentru celelalte categorii suportă jumătate din cost în segmentul 45-65 ani, unică în UE ca generozitate. Pacientul român are, așadar, mai puține bariere financiare comparativ cu alte țări; rămâne ca bariera psiho-informațională să fie depășită cu ajutorul nostru, al medicilor.

Întrebări frecvente în cabinetul medicului de familie

În practica de zi cu zi, medicii de familie primesc numeroase întrebări legate de vaccinarea antigripală. Iată câteva FAQ (Frequently Asked Questions) și răspunsurile adecvate:

Cine poate primi vaccinul antigripal gratuit?

– Vaccinul gripal este oferit gratuit tuturor persoanelor din categoriile de risc stabilite de Ministerul Sănătății. Aceste categorii includ: copiii cu vârsta între 6 luni și 18 ani, femeile gravide (oricând pe parcursul sarcinii), adulții de peste 65 de ani, persoanele de orice vârstă care suferă de boli cronice (cardiovasculare, pulmonare, diabet, obezitate, renale, hepatice, oncologice, imunosupresie etc.), precum și personalul medical și de îngrijire. Toți aceștia beneficiază de vaccinare gratuită, costul fiind acoperit integral de sistemul public. În plus, adulții între 45 și 65 de ani fără boli pot primi vaccinul la jumătate de preț compensat de stat. Practic, orice asigurat care dorește vaccinare se încadrează fie la gratuitate 100%, fie la compensare 50%, dacă are peste 45 de ani. Ceilalți (sub 45 ani sănătoși) îl pot achiziționa integral. Medicul de familie va stabili categoria fiecărui pacient și îi va elibera rețeta compensată corespunzător.

Ce facem în caz de reacție adversă postvaccinare?

– Reacțiile adverse obișnuite după vaccinarea antigripală sunt ușoare și trec de la sine: durere, roșeață sau umflătură la locul injecției, febră de grad scăzut, dureri musculare sau stare de oboseală pentru 1-2 zile. Aceste simptome pot fi ameliorate prin administrarea de antitermice/analgezice uzuale (paracetamol sau ibuprofen) și hidratare, repaus relativ. În cazul în care locul injecției este foarte dureros, se pot aplica comprese reci locale în primele ore. Dacă apare o reacție alergică minoră (erupție localizată, mâncărime), se poate administra un antihistaminic și anunța medicul pentru sfaturi. Reacțiile severe (foarte rare) – de exemplu dificultăți de respirație, umflare a buzelor/feței, palpitații intense – indică posibilitatea unei alergii grave și necesită prezentare de urgență la spital (sau sunat 112). Totuși, aceste situații sunt extrem de rare (șocul anafilactic post vaccin gripal are o incidență sub 1 la un milion). Dacă pacientul constată orice efect advers îngrijorător, trebuie să contacteze medicul de familie; acesta va evalua și, dacă e cazul, va raporta evenimentul ca RAPI (Reacție Adversă Post-Imunizare) către autorități pentru investigație. În majoritatea cazurilor însă, nu e nimic de făcut în afară de tratament simptomatic și liniștirea pacientului că asemenea reacții minore sunt normale și vor trece repede.

Important: Vaccinarea se face în cabinet tocmai pentru că, dacă ar apărea imediat o reacție gravă, personalul medical are trusa de urgență și știe să intervină. De aceea pacienții sunt ținuți 15 minute sub observație după vaccin.

Poate fi administrat vaccinul antigripal concomitent cu alte vaccinuri?

– Da, vaccinul gripal inactivat poate fi administrat în aceeași ședință cu alte vaccinuri, fără ca eficacitatea sau siguranța lor să fie afectate. Se folosește des această practică la adulți (de exemplu, administrarea concomitentă a vaccinului antigripal și a rapelului de vaccin COVID-19, sau antigripal + antipneumococic la vârstnici). Se va injecta în locuri diferite (câte un braț pentru fiecare vaccin). Studiile au arătat că nu există interacțiuni negative majore; pacientul ar putea resimți unele reacții locale la ambele brațe sau o stare subfebrilă mai accentuată deoarece organismul răspunde la doi stimuli, dar aceste efecte sunt gestionabile. În cazul vaccinurilor vii atenuate, regula este similară: pot fi date concomitent (ex. Fluenz nazal + ROR injectabil în aceeași zi), sau dacă nu, atunci se distanțează 4 săptămâni. Dar cum vaccinul gripal la majoritatea adulților este oricum inactivat, nu sunt restricții. Așadar, un pacient poate primi “în același timp” vaccinul de gripă și, de exemplu, vaccinul antitetanos, anti-hepatită sau orice alt necesar. La copii, dacă trebuie administrate mai multe vaccinuri (de exemplu, recuperare la schema de baze), vaccinul gripal nu interferează – uneori se preferă să se facă chiar simultan ca să nu amâne inutil protecția (diferite locuri de injectare).

Pe scurt, nu există o contraindicație de principiu de a co-administra vaccinul antigripal cu alte vaccinuri, iar medicul poate recomanda această abordare pentru confortul pacientului și creșterea complianței (un singur drum pentru protecție multiplă).

Dacă pacientul a avut gripă recent, mai facem vaccinul?

– Da. Chiar dacă persoana a trecut printr-un episod de gripă (confirmată sau suspectată) în sezonul curent, se recomandă vaccinarea după recuperare.

Motivul: infecția naturală conferă imunitate doar împotriva tulpinii specifice care a cauzat boala, însă nu protejează împotriva reinfecției cu o altă tulpină circulantă (sau chiar același subtip dacă acesta evoluează). Vaccinul sezonier conține multiple tulpini și îți extinde protecția la toate cele anticipate circulante. De exemplu, dacă ai făcut gripă cu virus A(H1N1) în decembrie, vaccinul te va proteja de A(H3N2) și B – deci merită făcut în continuare. Desigur, așteptăm vindecarea completă înainte de vaccinare – nu vaccinăm pe cineva care încă are febră sau este în stare acută. Dar imediat ce starea e bună, vaccinul poate fi administrat. Unii întreabă: “Dacă am avut deja gripă, nu sunt deja imun?” – răspunsul e că ești imun doar la tulpina respectivă și doar pentru acel sezon (poate și următorul), dar nu și la celelalte. În plus, există posibilitatea ca ceea ce ai perceput ca “gripă” să fi fost alt virus respirator; deci rămâi susceptibil la adevărata gripă. În concluzie, după o gripă, tot trebuie să te vaccinezi pentru a fi complet acoperit. Este similar cu situația COVID: faptul că ai avut boala nu exclude necesitatea vaccinării ulterioare. Astfel de mesaje trebuie comunicate pacienților, mai ales că unii cred eronat că “le-a trecut gripa, deci nu mai au nevoie”.

Concluzii și resurse utile

Sezonul gripal 2025–2026 marchează o etapă nouă în strategia de prevenire a gripei în România – prin adoptarea vaccinurilor trivalente aliniate situației epidemiologice actuale și prin facilitarea accesului populației la vaccinare prin compensare în farmacii. Mesajul-cheie pentru medicii de familie este că dispunem acum de instrumente mai bune și de susținere instituțională pentru a proteja categoriile vulnerabile: vaccinuri optimizate (inclusiv formula cu doză mare pentru vârstnici) și acoperire financiară extinsă (gratuitate/compensare pentru aproape toți cei la risc). Rămâne în sarcina noastră să folosim aceste instrumente eficient – identificând și informând pacienții, demontând temerile, asigurând administrarea corectă și la timp a dozelor.

Gripa nu este “o simplă răceală”, ci poate fi o boală severă cu impact major, mai ales la vârstnici, bolnavi cronici și copii mici. Fiecare sezon aduce provocări, dar și oportunitatea de a preveni suferința și decesele evitabile printr-un gest simplu: vaccinarea. În calitate de medici de familie, suntem în prima linie a acestei campanii – prin recomandarea noastră fermă și informată, putem crește încrederea pacienților în vaccin și astfel acoperirea vaccinală. Totodată, implicarea noastră activă în gestionarea logisticii (prescriere, coordonare cu farmaciile, raportare) asigură că beneficiile politicilor implementate (precum compensarea largă) se concretizează în imunizări efective.

Pentru sezonul 2025–2026, cheia succesului este parteneriatul – parteneriat între medicii de familie și pacienții lor (încredere reciprocă), parteneriat între MF și autorități/farmacii (pentru flux logistic fluid), parteneriat între sistemul medical și comunitate (pentru a promova sănătatea publică). Doar astfel vom reuși să îmbunătățim rata de vaccinare, să protejăm grupurile vulnerabile și să reducem povara gripei asupra sistemului sanitar.

Resurse utile

Pentru cei care doresc informații suplimentare sau materiale de suport, recomandăm următoarele surse:

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – Secțiunea Gripa sezonieră: actualizări despre compoziția vaccinurilor, buletine epidemiologice globale și recomandări de vaccinare.

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT – INSP România) – publică anual Metodologia de supraveghere a gripei, rapoarte săptămânale de monitorizare a cazurilor de gripă în România și ghidul de vaccinare (inclusiv informări despre campanie).

Ministerul Sănătății – pagina Vaccinare gripală: include comunicate de presă despre campanie, lista farmaciilor comunitare unde se poate vaccina gripal (actualizată periodic), precum și alte anunțuri oficiale.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – secțiunea Noutăți/Comunicate (ex. informarea din 11.10.2024 privind condițiile de compensare a vaccinurilor) – unde găsiți detalii legislative despre sublista E, categoriile de persoane eligibile etc..

Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) – baza de date cu RCP (Rezumatul Caracteristicilor Produsului) și prospecte pentru fiecare vaccin. Aici puteți verifica indicațiile precise, contraindicațiile, compoziția și modul de păstrare pentru vaccinurile gripale autorizate în România.

Site-uri profesionale medicină de familie (ex: FormareMedicala.ro, Medici de Familie.ro) – conțin articole actualizate despre campania de vaccinare, interviuri cu specialiști (precum cele citate în acest ghid) și materiale educaționale EMC legate de vaccinare.

OMS Europa & ECDC – pentru statistici regionale și recomandări de sănătate publică comparate (utile când explicăm pacienților contextul european, ex. ținte de acoperire vaccinală).

Platforma națională de programare la vaccinare (dacă va fi repornită pentru campanii sezoniere) sau site-ul vaccinare-covid.gov.ro (care uneori postează și despre alte vaccinuri).

Materiale pentru pacienți: pliante de la INSP (“Știați că gripa poate fi prevenită? Vaccinați-vă!”), infografice de la OMS, etc., pe care le puteți descărca și folosi în cabinet.

Să avem un sezon reușit și să transmitem comunității încredere în știință și prevenție!

Bibliografie

Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Flu Burden

INSP (2025) Analiza evoluţiei gripei, a infecţiilor respiratorii acute (ARI) şi a infecţiilor respiratorii acute severe (SARI) în sezonul 2024-2025

EMA (2025) EU recommendations for 2025/2026 seasonal flu vaccine composition

ORDIN nr. 5.135/1.766/2024 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, și a normelor metodologice privind implementarea acestora

Societatea Națională de Medicina Familiei – Document de poziție în susținerea vaccinării antigripale diferențiate pe grupe de vârstă (la adult și vârstnic)

Libertatea (2025). A început sezonul de vaccinare antigripală 2025. Cât costă o doză… (Interviu dr. Rodica Badea).

Adevărul (2025). Medic infecționist: „Chiar dacă am avut gripă, trebuie să ne vaccinăm…” (Interviu dr. C. Marinescu).

CNAS (2024). Informare – Condițiile în care asigurații pot beneficia de vaccinuri pe bază de prescripție (Comunicat 11/10/2024).

SANADOR (2025). Vaxigrip trivalent: indicații și administrare (articol informativ).
sanador.ro

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.