Famotidina – Utilizarea în tratamentul ulcerelor asociate cu AINS

Pe baza cercetărilor disponibile, famotidina este de aproximativ 20 de ori mai potentă decât cimetidina și de 7,5 ori mai potentă decât ranitidina în inhibarea secreției de acid gastric (Dm & Sp, 1986; Echizen & Ishizaki, 1991). În prezent, la nivelul Uniunii Europene ranitidina a fost retrasă de pe piață, famotidina fiind o alternativă viabilă la ranitidină. Aceasta este utilizată eficient în doze de 20 mg de două ori pe zi sau 40 mg la culcare pentru vindecarea ulcerelor gastrice și duodenale (Dm & Sp, 1986; Gitlin et al., 1987). Mecanismul de acțiune al famotidinei este descris aici.

Utilizarea în tratamentul ulcerelor asociate cu AINS

Famotidina este eficientă în prevenirea ulcerelor gastrice și duodenale la pacienții care urmează tratamente pe termen lung cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Studiile au arătat că dozele mari de famotidină reduc semnificativ incidența ulcerelor la pacienții cu artrită care primesc AINS (Taha et al., 1996; Hudson et al., 1997). De asemenea, famotidina este eficientă în vindecarea ulcerelor asociate cu AINS și reduce recurența acestora atunci când este utilizată ca terapie de întreținere (Hudson et al., 1997).

Eficacitatea în contextul COVID-19

Recent, famotidina a fost investigată pentru potențialul său de a îmbunătăți rezultatele clinice la pacienții spitalizați cu COVID-19. Unele studii sugerează că utilizarea famotidinei este asociată cu un risc redus de mortalitate și intubație (Mather et al., 2020; Freedberg et al., 2020). Cu toate acestea, alte cercetări nu au găsit o asociere semnificativă între utilizarea famotidinei și reducerea riscului de mortalitate în rândul pacienților cu COVID-19 (Chiu et al., 2021; Tianyi & Wu, 2020). Mecanismul propus pentru efectele benefice ale famotidinei include activarea reflexului inflamator al nervului vag, care poate atenua furtuna de citokine (Yang et al., 2022).

Farmacocinetica și tolerabilitatea

Famotidina este bine tolerată și nu prezintă efecte antiandrogenice sau interacțiuni semnificative cu metabolismul hepatic al altor medicamente (Dm & Sp, 1986; Echizen & Ishizaki, 1991). După administrarea orală, concentrațiile plasmatice maxime sunt atinse în 2-4 ore, iar biodisponibilitatea orală este de aproximativ 40-50% (Echizen & Ishizaki, 1991). Clearance-ul renal al famotidinei este semnificativ, iar doza trebuie ajustată la pacienții cu insuficiență renală (Echizen & Ishizaki, 1991).

Famotidina este un medicament eficient și bine tolerat pentru tratamentul ulcerelor peptice și prevenirea ulcerelor asociate cu AINS. De asemenea, are potențialul de a îmbunătăți rezultatele clinice la pacienții cu COVID-19, deși sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste efecte. În general, famotidina reprezintă o alternativă viabilă la alte medicamente antiulceroase, cu un profil de siguranță favorabil.

Referințe:

• Dm, C., & Sp, C. (1986). Famotidine. Drugs, 32, 197-221. https://doi.org/10.2165/00003495-198632030-00001
• Taha, A., Hudson, N., Hawkey, C., Swannell, A., Trye, P., Cottrell, J., Mann, S., Simon, T., Sturrock, R., & Russell, R. (1996). Famotidine for the prevention of gastric and duodenal ulcers caused by nonsteroidal antiinflammatory drugs.. The New England journal of medicine, 334 22, 1435-9. https://doi.org/10.1056/NEJM199605303342204
• Chiu, L., Shen, M., Lo, C., Chiu, N., Chen, A., Shin, H., Prsic, E., Hur, C., Chow, R., & Lebwohl, B. (2021). Effect of famotidine on hospitalized patients with COVID-19: A systematic review and meta-analysis. PLoS ONE, 16. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0259514
• Mather, J., Seip, R., & McKay, R. (2020). Impact of Famotidine Use on Clinical Outcomes of Hospitalized Patients With COVID-19. The American Journal of Gastroenterology. https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000000832
• Freedberg, D., Conigliaro, J., Wang, T., Tracey, K., Callahan, M., Abrams, J., Sobieszczyk, M., Markowitz, D., Gupta, A., O’Donnell, M., Li, J., Tuveson, D., Jin, Z., Turner, W., & Landry, D. (2020). Famotidine Use Is Associated With Improved Clinical Outcomes in Hospitalized COVID-19 Patients: A Propensity Score Matched Retrospective Cohort Study. Gastroenterology, 159, 1129 – 1131.e3. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2020.05.053
• Echizen, H., & Ishizaki, T. (1991). Clinical Pharmacokinetics of Famotidine. Clinical Pharmacokinetics, 21, 178-194. https://doi.org/10.2165/00003088-199121030-00003
• Hudson, N., Taha, A., Russell, R., Trye, P., Cottrell, J., Mann, S., Swanell, A., Sturrock, R., & Hawkey, C. (1997). Famotidine for healing and maintenance in nonsteroidal anti-inflammatory drug-associated gastroduodenal ulceration.. Gastroenterology, 112 6, 1817-22. https://doi.org/10.1053/GAST.1997.V112.PM9178671
• Wu, M. (2020). Association Between Famotidine Use and Clinical Outcomes in Patients With COVID-19: Assessment of Available Evidence. The American Journal of Gastroenterology. https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000001008
• Yang, H., George, S., Thompson, D., Silverman, H., Tsaava, T., Tynan, A., Pavlov, V., Chang, E., Andersson, U., Brines, M., Chavan, S., & Tracey, K. (2022). Famotidine activates the vagus nerve inflammatory reflex to attenuate cytokine storm. Research Square. https://doi.org/10.1186/s10020-022-00483-8
• Gitlin, N., McCullough, A., Smith, J., Mantell, G., & Berman, R. (1987). A multicenter, double-blind, randomized, placebo-controlled comparison of nocturnal and twice-a-day famotidine in the treatment of active duodenal ulcer disease.. Gastroenterology, 92 1, 48-53. https://doi.org/10.1016/0016-5085(87)90838-9