Ce să mănânci când iei antibiotice: ghid nutrițional

Antibioticele sunt instrumente esențiale în lupta împotriva infecțiilor bacteriene, dar pot avea efecte secundare semnificative asupra sistemului digestiv.

Efectele antibioticelor asupra sistemului digestiv

Antibioticele funcționează prin distrugerea sau inhibarea multiplicării bacteriilor. Însă, pe lângă bacteriile patogene, ele afectează și bacteriile benefice din tractul digestiv – în special cele din intestinul gros.

Dezechilibrul rezultat, cunoscut sub numele de disbioză, poate duce la:

• Balonare, diaree sau constipație;
• Durere abdominală;
• Scăderea absorbției nutrienților;
• Vulnerabilitate crescută la infecții oportuniste, precum Clostrididium difficile.

În acest context, dieta joacă un rol esențial în susținerea echilibrului intestinal si refacerea florei intestinale.

Probiotice și prebiotice: aliații florei intestinale

Probioticele sunt bacterii vii care, administrate în cantități adecvate, aduc beneficii sănătății gazdei (OMS/FAO). Consumul de alimente fermentate, precum iaurtul natural (neîndulcit, cu culturi vii active), chefirul, murăturile în saramură (nu oțet) poate ajuta la menținerea diversității florei intestinale.

Prebioticele, în schimb, sunt fibre alimentare nedigerabile care hrănesc bacteriile bune din colon. Se găsesc în:

• Ceapă, usturoi, praz, sparanghel;
• Banane (mai ales cele ușor verzi), mere, ovăz;
• Rădăcinoase, în special topinambur și păstârnac.

Un regim alimentar care combină aceste două categorii poate stimula refacerea ecosistemului intestinal în timpul și după tratamentul antibiotic.

Ce alimente să eviți în timpul tratamentului cu antibiotice

Anumite alimente pot interfera cu absorbția antibioticelor sau pot agrava simptomele gastrointestinale:

Lactatele grase și brânzeturile maturate – în cazul antibioticelor din clasa tetraciclinelor sau fluorochinolonelor, calciul poate reduce absorbția. Evitați consumul concomitent.

Alcoolul – nu doar că interferează cu metabolizarea unor antibiotice (ex. metronidazol), dar poate amplifica efectele adverse gastrointestinale.

Alimentele ultra-procesate și bogate în zahăr – pot favoriza înmulțirea bacteriilor patogene și agrava dezechilibrul florei.

Suplimentele de fier sau calciu – interacționează cu absorbția unor antibiotice și trebuie administrate la distanță de minim 2 ore de doza antibiotică.

Hidratarea este adesea subestimată, dar mereu esențială

Diareea indusă de antibiotice poate duce la deshidratare.

Este recomandat consumul regulat de lichide:

• Apă plată, ceaiuri de plante (ex. mușețel, ghimbir);
• Supă clară de legume;
• Soluții de rehidratare orală (mai ales în caz de diaree persistentă).

Cafeaua și sucurile carbogazoase ar trebui evitate dacă apar simptome digestive.

Plan alimentar simplu și echilibrat

Un meniu orientativ pentru o zi în timpul tratamentului antibiotic ar putea arăta astfel:

• Mic dejun: Iaurt cu ovăz și felii de banană ușor verde.
• Gustare: Un măr sau câteva migdale crude.
• Prânz: Supă de legume, urmată de orez integral cu pește slab și broccoli fiert.
• Gustare: Chefir.
• Cină: Legume la abur cu quinoa și un ou fiert.

Este important ca mesele să fie ușor digerabile, bogate în fibre și nutrienți, dar să nu suprasolicite sistemul digestiv deja fragil.

După terminarea tratamentului: refacerea florei

Refacerea completă a microbiotei intestinale poate dura câteva săptămâni sau chiar luni, în funcție de durata și tipul antibioticelor administrate. Este recomandat:

• Continuarea consumului de alimente bogate în probiotice și prebiotice;
• O alimentație diversificată, cu predominanță vegetală;
• Eventual, administrarea de suplimente probiotice standardizate, la recomandarea medicului sau farmacistului.

Un studiu publicat în Cell (Suez et al., 2018) a arătat că suplimentele probiotice pot întârzia în anumite cazuri refacerea naturală a florei, astfel că abordarea nutrițională rămâne preferabilă pentru majoritatea persoanelor.

Concluzie

Antibioticele pot salva vieți, dar vin cu un cost metabolic care poate fi atenuat prin alegeri alimentare inteligente. O dietă echilibrată, bogată în fibre, probiotice și prebiotice, sprijină nu doar sănătatea intestinală, ci și imunitatea generală. Pentru profesioniștii din domeniul sănătății, recomandarea unei alimentații corecte în timpul tratamentului antibiotic ar trebui să însoțească orice prescripție.

Surse consultate:

• World Health Organization – Probiotics
• Harvard Health Publishing – Should you take probiotics when you take antibiotics?
• Suez J. et al. (2018). „Post-Antibiotic Gut Mucosal Microbiome Reconstitution is Impaired by Probiotics”. Cell, 174(6), 1406–1423.e16.
• Mayo Clinic – Antibiotics and Side Effects
• Cleveland Clinic – Diet and the Microbiome

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.