Inflamația cronică este un factor cheie în apariția și progresia multor boli moderne, de la afecțiuni cardiovasculare și metabolice până la boli autoimune și degenerative. În ultimii ani, tot mai multe dovezi științifice arată că alimentația joacă un rol esențial în reglarea răspunsului inflamator al organismului. Prin urmare, am considerat necesar să oferim un ghid clar și bine structurat despre ce înseamnă o dietă antiinflamatoare, pe ce principii se bazează și care sunt alimentele recomandate în acest context.
Infecția cu Clostridium difficile: Rolul nutriției și conduita practică pentru prevenție și tratament
Un studiu retrospectiv desfășurat pe parcursul a patru ani (2017–2020) la Spitalul Universitar de Medicină din Taipei (TMUH) a investigat factorii de risc asociați cu ICD la pacienții internați, evidențiind importanța factorilor nutriționali în prevenirea și gestionarea acestei infecții.
Infecția cu Clostridium difficile (ICD) reprezintă o provocare semnificativă în cadrul infecțiilor asociate asistenței medicale, având un impact considerabil asupra morbidității, mortalității și costurilor de spitalizare.
Studiul desfășurat la TMUH evidențiază importanța factorilor nutriționali în dezvoltarea ICD la pacienții internați. Pentru medicii de familie, aceste informații subliniază necesitatea unei abordări proactive în evaluarea și gestionarea statusului nutrițional al pacienților, precum și în utilizarea prudentă a antibioticelor. Adoptarea unor astfel de practici poate contribui semnificativ la prevenirea ICD și la îmbunătățirea prognosticului pacienților.
Metodologie și rezultate
Studiul a inclus 188 de cazuri unice de ICD, cu o incidență de 7,1% din totalul probelor testate. Analiza a relevat că pacienții cu ICD aveau un scor mediu NRS 2002 (Nutrition Risk Screening 2002) semnificativ mai mic comparativ cu cei fără ICD (3,1 ± 1,7 vs. 3,5 ± 1,6). De asemenea, s-a observat o prevalență mai scăzută a alimentației enterale (23,0% vs. 36,7%) și o prevalență mai ridicată a nutriției parenterale (8,8% vs. 3,8%) la pacienții cu ICD. Analiza multivariată a identificat următorii factori de risc semnificativi pentru ICD: vârsta înaintată (OR = 1,03), scorul NRS 2002 mai mic (OR = 0,86), comorbidități cardiovasculare (OR = 1,73) sau pulmonare (OR = 3,72), alimentația enterală (OR = 2,02) și numărul crescut de medicamente administrate (OR = 1,15).
Implicarea factorilor nutriționali în ICD
Rezultatele subliniază rolul crucial al statusului nutrițional și al modului de alimentație în patogeneza ICD. Un scor NRS 2002 mai mic indică un risc nutrițional crescut, ceea ce poate compromite răspunsul imun al pacientului și crește susceptibilitatea la infecții. Alimentația enterală, deși esențială pentru pacienții care nu pot consuma alimente pe cale orală, a fost asociată cu un risc dublu de dezvoltare a ICD. Acest aspect poate fi legat de modificările microbiotei intestinale și de afectarea barierei mucoasei intestinale. Pe de altă parte, nutriția parenterală, deși utilizată mai frecvent la pacienții cu ICD, nu a fost identificată ca factor de risc semnificativ în acest studiu.
Relevanța pentru medicii de familie
Pentru medicii de familie, aceste constatări evidențiază importanța evaluării și monitorizării statusului nutrițional la pacienții cu risc de ICD, în special la cei vârstnici sau cu multiple comorbidități. Implementarea unor strategii de screening nutrițional, precum utilizarea scorului NRS 2002, poate facilita identificarea pacienților vulnerabili și aplicarea unor intervenții preventive adecvate. De asemenea, este esențială o colaborare strânsă cu dieteticienii și specialiștii în nutriție pentru a optimiza regimul alimentar și a reduce riscul de ICD.
Conduita terapeutică și modele de bună practică
În ceea ce privește conduita terapeutică, este crucială utilizarea judicioasă a antibioticelor, având în vedere că expunerea la antibiotice este un factor de risc major pentru ICD. Medicul de familie trebuie să evalueze atent necesitatea inițierii terapiei antibiotice și să aleagă spectrul cel mai îngust posibil, conform ghidurilor actuale. De asemenea, promovarea unei alimentații echilibrate și adecvate necesităților individuale poate contribui la menținerea unei microbiote intestinale sănătoase și la reducerea riscului de ICD.
Pentru consultare suplimentară:
Hsia, C.-H.; Su, H.-Y.; Chien, Y.-W. Risk Factors for Clostridium difficile Infection in Inpatients: A Four-Year (2017–2020) Retrospective Study. Antibiotics 2025, 14, 133. https://doi.org/10.3390/antibiotics14020133
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Abonamente Medic24
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
Informație medicală de calitate
O analiză detaliată a diferențelor dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește asistența primară este esențială pentru a înțelege provocările actuale și perspectivele de reformă. Această analiză, adresată în principal medicilor de familie, examinează comparativ calitatea serviciilor, costurile, accesibilitatea, eficiența și acoperirea prin asigurări de sănătate în sistemul public vs. privat, pe baza datelor oficiale și a literaturii de specialitate recente (ultimii 5 ani).
Deficitul de vitamina D continuă să fie o cauză frecventă de prezentare în cabinetul medicului de familie, însă criteriile de diagnostic, indicațiile pentru testare și recomandările terapeutice s-au nuanțat în ultimii ani. Publicăm acest material pentru a oferi medicilor de familie din România o sinteză actualizată, bazată pe ghiduri internaționale recente și practici validate, cu accent pe aspectele utile în evaluarea, tratamentul și monitorizarea pacienților.
Potrivit legislației, nu vom publica comentarii ce conțin denumirea comercială a unor medicamente, dispozitive medicale sau suplimente alimentare. De asemenea, respingem categoric comentariile cu limbaj necivilizat, opiniile care îndeamnă la ură, homofobie, rasism, sau cele care aduc atingere imaginii altor persoane.