Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori, o luptă invizibilă cu impact major

Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene la nivel global, afectând aproape jumătate din populația lumii. În România, un studiu recent a demonstrat că prevalența infecției în regiunile sudice era de aproximativ 30% (Prodan et al., 2024).

Tratamentul infecției cu H. pylori a evoluat semnificativ de-a lungul anilor, pe măsură ce rezistența la antibiotice a devenit o provocare tot mai mare. În prezent, strategiile terapeutice combină antibiotice, inhibitori ai pompei de protoni și, uneori, probiotice, pentru a asigura o eradicare eficientă și pentru a reduce riscul de recurență. În acest articol, vom analiza cele mai recente recomandări privind schema optimă de tratament, factorii care influențează succesul terapiei și noile direcții de cercetare în managementul acestei infecții.

Simptomele infecției cu Helicobacter pylori

Infecția cu Helicobacter pylori poate fi asimptomatică în multe cazuri, dar atunci când apar simptome, acestea sunt legate de afectarea mucoasei gastrice și includ:

Durere sau disconfort abdominal resimțită ca o arsură sau o jenă în partea superioară a abdomenului (epigastru). Poate fi mai intensă pe stomacul gol sau noaptea.

Balonare și falsă sațietate, pacientul simte că se satură rapid după ce mănâncă.

Grețuri și vărsături, uneori cu urme de sânge (în cazuri severe).

Scădere în greutate inexplicabilă, prin pierderea apetitului sau disconfortul constant.

Eructații frecvente și reflux acid. Sângele în scaun sau scaun negru indică posibile complicații precum ulcer gastric sângerând.

Diagnostic și tratament

Protocolul de diagnostic și tratament al infecției cu Helicobacter pylori urmează câțiva pași esențiali, conform ghidurilor actuale ale Societății Europene de Gastroenterologie (Maastricht VI/Florence 2022) și ale altor organizații internaționale.

1. Diagnosticul infecției cu H. pylori

Indicațiile pentru testarea infecției includ:

• Simptome de dispepsie persistentă, fără o cauză evidentă.
• Ulcer gastric sau duodenal activ sau în antecedente.
• Istoric familial de cancer gastric.
• Pacienți cu anemie feriprivă inexplicabilă, trombocitopenie imună sau deficit de vitamina B12.
• Indicație de tratament de lungă durată cu antiinflamatoare non-steroidiene (AINS) sau aspirină.

Metode de diagnostic recomandate:

• Testul respirator cu uree marcată cu C13/C14 – metodă non-invazivă de primă intenție.
• Testul antigenului din scaun – alternativă non-invazivă validată.
• Endoscopie digestivă superioară cu biopsie și test rapid la urează – recomandată în cazul ulcerului sau dacă există indicație pentru endoscopie.
• Serologie – mai puțin utilizată, fiind relevantă doar pentru screening-ul inițial la pacienți netratați.

2. Tratamentul infecției cu H. pylori

Schema terapeutică trebuie adaptată în funcție de profilul pacientului și de rezistența locală la antibiotice.

A. Terapia inițială (prima linie de tratament)

Terapia cvadruplă cu bismut (10-14 zile):

• Inhibitor al pompei de protoni (IPP) (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol) – doze duble, 2x/zi.
• Subcitrat de bismut 120-240 mg – 4x/zi.
• Tetraciclină 500 mg – 4x/zi.
• Metronidazol 500 mg – 3x/zi.

Terapia cvadruplă fără bismut (10-14 zile) – alternativă în zonele cu rezistență scăzută la claritromicină:

• IPP – doze duble, 2x/zi.
• Amoxicilină 1 g – 2x/zi.
• Claritromicină 500 mg – 2x/zi.
• Metronidazol 500 mg – 2x/zi.

B. Terapia de salvare (a doua linie de tratament, dacă prima a eșuat)

Se alege o schemă diferită de prima, evitând antibioticele utilizate anterior.
În unele cazuri, poate fi necesară antibiograma din biopsie pentru alegerea optimă a antibioticelor.

3. Evaluarea eradicării infecției

Se efectuează la cel puțin 4 săptămâni după încheierea tratamentului antibiotic și 2 săptămâni după întreruperea IPP.

Se utilizează testul respirator cu uree sau testul antigenului din scaun.

Dacă pacientul a avut ulcer gastric, se recomandă endoscopie de control pentru confirmarea vindecării.

4. Prevenirea recurenței

Se recomandă evitarea fumatului, consumului excesiv de alcool și administrării frecvente de AINS.

Utilizarea probioticelor (de exemplu, Lactobacillus sau Saccharomyces boulardii) poate ajuta la reducerea efectelor adverse și la creșterea ratei de eradicare. Conform Consensului de la Toronto privind tratamentul infecției cu Helicobacter pylori, utilizarea de rutină a probioticelor în terapia de eradicare este inutilă, atât pentru reducerea efectelor adverse, cât și pentru creșterea ratei de eradicare, datorită calității foarte scăzute a dovezilor disponibile (2016). Cu toate acestea, studii mai recente (2024) sugerează că anumite probiotice, precum Saccharomyces boulardii, pot reduce riscul de diaree asociată terapiei de eradicare și ar putea îmbunătăți ratele de succes ale tratamentului.

În cazul pacienților cu factori de risc pentru cancer gastric, se recomandă monitorizare periodică.

Implementarea corectă a acestui protocol asigură o rată ridicată de succes în tratamentul infecției cu H. pylori, contribuind astfel la prevenirea complicațiilor gastrointestinale asociate.

Prevalența rezistenței la metronidazol și claritromicină în România

Rezistența la antibiotice a devenit o problemă majoră în tratamentul infecției cu Helicobacter pylori. În România, studii recente au investigat prevalența rezistenței la metronidazol și claritromicină, două dintre cele mai utilizate antibiotice în eradicarea H. pylori.

Astfel, un studiu realizat în nord-vestul și centrul României a arătat că rata de rezistență primară a H. pylori a fost de 16.7% pentru claritromicină și 13.3% pentru metronidazol. În ceea ce privește rezistența secundară (după tratamente anterioare), aceasta a fost semnificativ mai ridicată: 75.8% pentru claritromicină, respectiv 65.5% pentru metronidazol (Costache et al., 2023). Un alt studiu menționează 20% rata de rezistență la claritromicină (Dumitru et al., 2020).

Aceste rezultate subliniază necesitatea testării sensibilității H. pylori la antibiotice înainte de a iniția un tratament, mai ales în cazurile unde terapia standard eșuează. De asemenea, utilizarea unor metode alternative, precum terapia secvențială sau tratamentele bazate pe levofloxacină, ar putea fi necesară pentru a îmbunătăți rata de eradicare. Anumite ghiduri de tratament românești menționează azitromicina asociată cu omeprazol și amoxicilină.

Recomandare privind ghidul de comunicare cu pacientul în tratamentul infecției cu Helicobacter pylori

Comunicarea eficientă între medic și pacient joacă un rol esențial în succesul tratamentului. Implementarea unor strategii de comunicare îmbunătățite poate crește rata de complianță și succesul terapiei (Selvaratnam et al., 2014). Pacientul trebuie să primească explicații detaliate despre infecție, posibilele complicații și importanța tratamentului complet. Folosirea unui limbaj simplu și evitarea jargonului medical pot îmbunătăți înțelegerea (Barinova et al., 2018) iar pacientul trebuie implicat activ în procesul decizional. Explicarea diferitelor opțiuni terapeutice și a posibilelor efecte secundare îl ajută să se simtă implicat și responsabil pentru propria sănătate. Spre exemplu, i se va explica că „va simți un gust neplăcut, metalic” în urma tratamentului cu metronidazol, că este interzis consumul de alcool, că preparatele pe bază de bismut schimbă culoarea scaunului, însă toate aceste efecte secundare sunt gestionabile iar beneficiul reușitei tratamentului este mult mai valoros pentru propria sănătate.

Referințe:

• Fallone CA, Chiba N, van Zanten SV, Fischbach L, Gisbert JP, Hunt RH, Jones NL, Render C, Leontiadis GI, Moayyedi P, Marshall JK. The Toronto Consensus for the Treatment of Helicobacter pylori Infection in Adults. Gastroenterology. 2016 Jul;151(1):51-69.e14. doi: 10.1053/j.gastro.2016.04.006. Epub 2016 Apr 19. PMID: 27102658.
• Parikh NS, Ahlawat R. Helicobacter Pylori. 2023 Aug 8. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan–. PMID: 30480966.
• Prodan RF, Pintilie CA, Ionete FI, Ciocirlan M. Helicobacter Pylori Prevalence in Communities from Southern Regions of Romania with Limited Access to Health Services: A Cross-sectional Study. JGLD [Internet]. 29Jun.2024 [cited 15Feb.2025];33(2):159-63. Available from: https://jgld.ro/jgld/index.php/jgld/article/view/5600
• Costache C, Colosi HA, Grad S, Paștiu AI, Militaru M, Hădărean AP, Țoc DA, Neculicioiu VS, Baciu AM, Opris RV, Dumitrașcu DL, Colosi IA. Antibiotic Resistance in Helicobacter pylori Isolates from Northwestern and Central Romania Detected by Culture-Based and PCR-Based Methods. Antibiotics (Basel). 2023 Nov 28;12(12):1672. doi: 10.3390/antibiotics12121672. PMID: 38136706; PMCID: PMC10740699.
• Dumitru E, Alexandrescu L, Hanu AC, Tocia C, Cozaru GC, Mitroi AF, Brînzan C, Așchie M, Dumitru IM. Genetic Antibiotic Resistance of Helicobacter pylori in South-Eastern Romania. JGLD [Internet]. 13Mar.2020 [cited 15Feb.2025];29(1):19-5. Available from: https://www.jgld.ro/jgld/index.php/jgld/article/view/758
• Zhang Y, Lu B, Dong Y, et al. Saccharomyces boulardii combined with triple therapy alter the microbiota in the eradication of Helicobacter pylori infection. Sci Rep. 2024:14:13152. doi:10.1038/s41598-024-63894-z
• Selvaratnam, S., Yeoh, J., Hsiang, J., & Patrick, A. (2014). A win for the patient: Direct patient notification improves treatment rates of active Helicobacter pylori infection.. The Australasian medical journal, 7 8, 350-4 . https://doi.org/10.4066/AMJ.2014.2132.
• King A, Hoppe RB. „Best practice” for patient-centered communication: a narrative review. J Grad Med Educ. 2013 Sep;5(3):385-93. doi: 10.4300/JGME-D-13-00072.1. PMID: 24404300; PMCID: PMC3771166.