Studiu: Care e încrederea românilor în diagnosticul medicului?

În primele zece luni din 2019, România s-a clasat pe a doua poziție în topul țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE), relevă datele statistice culese pe o platformă internaţională de solicitare a unei a doua opinii medicale.

Este vorba despre o platforma pe care românii o pot accesa şi prin asigurarea Aegon Diagnose.me lansată pe piaţa locală în decembrie 2017.

Astfel, românii au reprezentat 11,5% dintre cazurile provenite din regiunea ECE, devansând Ucraina, Polonia, Cehia și Ungaria, fiind depășiți doar de Slovacia. Potrivit statisticilor menționate ântr-un comunicat al Aegon România, țara noastră ocupă locul al patrulea, la nivel mondial, ca număr de solicitări. Din datele Aegon, rezultă că aproximativ 8.000 de românii au ales serviciul Aegon Diagnose.me, în 2019. O parte dintre aceștia au apelat deja la părerea medicilor din străinătate pentru a verifica dacă diagnosticele sau tratamentele primite inițial au fost cele corecte.

„Serviciile de a doua opinie medicală cresc, ca număr de solicitări, pe fondul interesului din ce în ce mai ridicat al românilor pentru starea de sănătate, a lor și a celor dragi. Acesta este un lucru bun, deși această nișă a pieței de asigurări mai are încă mult spațiu pentru dezvoltare, în România. La nivelul portofoliului Aegon România, am observat că acest serviciu este tot mai solicitat, iar cei mai mulți clienți, care au apelat deja la medicii de pe platforma Diagnose.me, au dorit să se asigure că tratamentul prescris este cel corect.”
– Sînziana Maioreanu, Director General Aegon România

Conform sursei citate, 70% dintre cazurile provenite din țara noastră au vizat verificarea tratamentului primit de la medicul curant, iar 30% dintre românii care au apelat la acest serviciu au dorit o a doua opinie legată de diagnostic. Datele arată că aproximativ 40% dintre cazurile care au ajuns să fie analizate de specialiştii lor au fost oncologice, 20% ortopedice, 12% neurologice, 7% boli rare, iar restul au avut nevoie de opinia medicilor specializaţi în gastroenterologie, pneumologie şi imunologie.

Motivele pentru care oamenii apelează la servicii de a doua opinie medicală se încadrează în trei categorii, se mai precizează în comunicatul Aegon. Astfel, sunt situații în care opinia unui expert medical este absolut necesară, de exemplu atunci când există anumite leziuni descoperite la computerul tomograf, iar biopsia nu este posibilă. O a doua categorie vizează întrebările referitoare la intervenții medicale deja recomandate, de a căror necesitate pacientul nu este convins. Mai există și o a treia situație, care include persoane cu probleme medicale cronice, pentru care tratamentele nu au avut succes până în prezent.

Încrederea românilor în sistemul sanitar

Un studiu al unei alte companii ² confirmă aceste date. Doar 43% dintre români au încredere în Ministerul Sănătăţii, 33% în Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi 31% în spitale.

Studiul realizat de Local American Working Group, în colaborare cu GfK, în iunie 2016 arată că 45% dintre români au indicat principalele trei probleme ale sistemului de sănătate, acestea fiind: personalul medical insuficient, lipsa accesului la medicamente de ultimă generaţie şi administrarea ineficientă a bugetului alocat. Faptul că, potrivit aceluiaşi studiu, 18% dintre respondenţi au declarat că au fost umiliţi atunci când au fost nevoiţi să apeleze la serviciile medicale oferite de spitalele româneşti, spune multe despre comportamentul personalului angajat în sistem. Aceeaşi sursă arată că 81% dintre români consideră că este esenţial să aibă acces la medicamente de ultimă generaţie, mai ales atunci când se confruntă cu afecţiuni severe, iar 64% spun că au fost în situaţia sau cunosc persoane care nu şi-au găsit medicamentele în farmacii. Studiul a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.438 de români, bărbaţi şi femei, cu vârsta cuprinsă între 20-60 de ani, în luna iunie 2016.

Pentru un medic, încrederea pacientului reprezintă parte a actului terapeutic, așa numita zonă de placebo, fără de care nu poți să ai un rezultat complet. Medicina românească tradițională se bazează pe această relație de încredere, pe empatie și comunicare. […] Distrugerea acestei relații va avea pe termen lung repercusiuni evidente asupra succesului medical și ca atare asupra sănătății oamenilor. […] Crizele tot mai dese din sistemul sanitar arată că acesta s-a îndepărtat de pacient și de nevoile lui, interesul pacienților fiind înlocuit de alte interese și calcule, de ordin personal, financiar sau administrativ. Avem nevoie de o curățire a sistemului sanitar și de o profundă schimbare de mentalitate deoarece corupția și nepăsarea pun în pericol viața pacienților. Este de datoria instituțiilor statului să găsească soluțiile de curățire a sistemului sanitar și de reîntoarcere a acestuia către pacient.
– drd Loreta Păun ¹

Speranța de viață în România, mai mică decât media țărilor UE

Statisticile oficiale arată că speranța de viață la naștere în România a crescut cu aproape patru ani între 2000 și 2015, ajungând la 75 de ani. În ciuda acestor câștiguri, rămâne cu aproape șase ani sub media UE și este a patra cea mai mică la nivelul țărilor UE (Figura 1).

La fel ca în majoritatea țărilor, există o diferență între sexe, femeile trăind cu 7,2 ani mai mult decât bărbații; aceasta este o diferență mult mai mare decât media UE (5,6 ani). Inegalități similare există între grupurile socioeconomice. În medie, speranța de viață a românilor cu studii superioare este cu șase ani mai mare decât a celor care nu au mers mai departe de învățământul secundar inferior.

Cancerul și bolile cardiovasculare produc cele mai multe decese

Bolile cardiovasculare și cancerul reprezintă cauza pentru majoritatea deceselor. Rata standardizată a mortalității pentru infarctul miocardic acut (IMA) a fost cea mai ridicată din UE în 2014, mult mai mare decât media UE, iar bolile cerebrovasculare (a doua cea mai ridicată rată de mortalitate din UE) contribuie, de asemenea, semnificativ la mortalitate.

Luate împreună, aceste boli ale sistemului circulator au cauzat cele mai multe decese în România, cu o rată standardizată de 951,3 decese per 100 000 de locuitori în 2014, fiind de două ori și jumătate mai mare decât media UE (373,6) și a doua cea mai ridicată rată de mortalitate din UE după Bulgaria.

Referințe

• 1 – State of Health in the EU. România. Profilul Sănătății în 2017 – raport al Comisiei Europene
• 2 – Modernizarea legislației naționale în domeniul sanitar și implicații asupra securității naționale, ANI 2017 (teză de doctorat drd Loreta Păun)