Stresul ar putea accelera progresia cancerului hepatic prin modificarea microbiomului intestinal, sugerează un studiu publicat în Frontiers in Immunology

Un studiu publicat în Frontiers in Immunology descrie o posibilă legătură biologică între stres, microbiomul intestinal și progresia carcinomului hepatocelular. Rezultatele indică o axă stres–microbiotă–metabolit–microambient tumoral, dar concluziile rămân în principal preclinice și necesită validare suplimentară înainte de orice aplicare clinică.

O posibilă legătură între stres, microbiom și cancerul hepatic

Cercetătorii au analizat modul în care stresul ar putea influența evoluția carcinomului hepatocelular, cea mai frecventă formă de cancer hepatic primar. Studiul a integrat date din modele preclinice, analize ale microbiomului și experimente asupra microambientului tumoral.

Potrivit autorilor, stresul a fost asociat cu remodelarea microbiotei intestinale, în special cu reducerea bacteriei Phocaeicola vulgatus. Această modificare a fost corelată cu scăderea unui metabolit derivat din triptofan, acidul indol-3-propionic, cunoscut în literatura de specialitate ca IPA.

Ce au observat cercetătorii

În modelele experimentale de carcinom hepatocelular, stresul a fost asociat cu o progresie tumorală mai rapidă. Transplantul de microbiotă fecală provenită de la pacienți cu tulburare depresivă majoră către șoareci tratați anterior cu antibiotice a fost urmat de accelerarea progresiei tumorale, reducerea supraviețuirii și modificări ale microambientului tumoral.

În experimente separate, restaurarea nivelurilor de Phocaeicola vulgatus sau administrarea acidului indol-3-propionic au încetinit progresia carcinomului hepatocelular în modele animale. Efectul pare să fie legat de activitatea metabolică a bacteriei, nu doar de prezența ei fizică.

Microambientul tumoral, o piesă-cheie

Autorii au observat că acidul indol-3-propionic a influențat interacțiunile dintre celulele endoteliale și macrofage în microambientul tumoral. Mai precis, tratamentul cu IPA a fost asociat cu reducerea expresiei JAM2 și cu diminuarea semnalizării JAM2–F11R, un mecanism care ar putea contribui la limitarea unui microambient favorabil creșterii tumorale.

Această observație este importantă deoarece microambientul tumoral nu este doar un spațiu pasiv în jurul celulelor canceroase, ci un ecosistem complex care poate influența inflamația, angiogeneza, răspunsul imun și evoluția bolii.

Ce înseamnă rezultatele pentru practica medicală

Rezultatele nu arată că stresul, ca factor izolat, determină progresia cancerului hepatic la pacienți și nu justifică recomandări clinice privind administrarea de probiotice sau metaboliți microbieni la persoanele cu carcinom hepatocelular.

Studiul susține însă ideea că axa intestin–ficat–microambient tumoral ar putea deveni o direcție importantă de cercetare în oncologie. În viitor, modularea microbiomului ar putea fi investigată ca strategie complementară în tratamentul cancerului hepatic, dar sunt necesare studii clinice robuste pentru a evalua eficacitatea și siguranța.

Limitările studiului

Autorii subliniază că datele provin în mare parte din modele experimentale. Cohorta umană a fost folosită pentru identificarea unor semnături asociate stresului și depresiei la nivelul microbiomului și metabolomului, iar demonstrarea efectelor asupra progresiei tumorale s-a bazat pe modele animale.

De asemenea, tratamentul antibiotic folosit în modelele experimentale nu produce sterilitate completă, iar autorii menționează necesitatea validării în modele cu animale germ-free. Rămâne de clarificat și dacă Phocaeicola vulgatus produce direct acid indol-3-propionic sau dacă efectul depinde de interacțiuni complexe cu alte bacterii intestinale.

Referințe

Hu Z, Yue P, Yuan M, Zhang Z, Li Q, Yang T, Li Y, Ding BS, Fan Z, Yang B, Cao Z. Stress accelerates hepatocellular carcinoma progression via a gut microbial-metabolite axis. Front Immunol. 2026 May 12;17:1790214. doi: 10.3389/fimmu.2026.1790214. PMID: 42206057; PMCID: PMC13205688.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.