Sforăitul persistent poate ascunde apneea de somn, avertizează medicii din Sibiu

Pauzele de respirație observate în timpul somnului, trezirile cu senzație de sufocare, oboseala matinală și somnolența din timpul zilei pot indica un sindrom de apnee obstructivă în somn. Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu atrag atenția că afecțiunea netratată este asociată cu hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, accident vascular cerebral și probleme metabolice.

Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu recomandă evaluarea medicală a persoanelor care sforăie frecvent, au pauze respiratorii observate de partener sau se confruntă cu oboseală și somnolență persistente.

Sforăitul este frecvent și nu înseamnă automat că o persoană are apnee obstructivă în somn. Atunci când este însă puternic, regulat și însoțit de opriri ale respirației, gâfâit, senzație de sufocare sau somn neodihnitor, poate reprezenta un semnal de alarmă.

„Foarte mulți pacienți ajung la medic după ce au dezvoltat deja una sau mai multe complicații. De cele mai multe ori spun că sforăie de ani de zile, că se trezesc obosiți sau că adorm involuntar în timpul zilei, însă nu au considerat că acestea sunt semnele unei boli”, afirmă dr. Elena Scridon, medic primar pneumologie.

Ce se întâmplă în timpul unui episod de apnee obstructivă

Apneea obstructivă în somn apare atunci când căile respiratorii superioare se îngustează sau se închid repetat în timpul somnului, în timp ce organismul continuă să încerce să respire.

Fluxul de aer se reduce sau se oprește temporar, iar concentrația oxigenului din sânge poate să scadă. Creierul produce microtreziri pentru restabilirea respirației, însă acestea sunt adesea atât de scurte încât persoana nu și le amintește dimineața.

Repetate de mai multe ori pe oră, episoadele fragmentează somnul și activează sistemul nervos simpatic. Pot apărea creșteri temporare ale tensiunii arteriale și frecvenței cardiace, modificări ale presiunii din torace și o solicitare suplimentară a inimii și vaselor de sânge.

Societatea Europeană de Cardiologie arată că apneea de somn este frecvent subdiagnosticată și este asociată cu hipertensiunea rezistentă la tratament, fibrilația atrială, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral. Relația este însă influențată și de alți factori, precum obezitatea, vârsta, diabetul și bolile cardiovasculare deja existente.

Legături cu hipertensiunea, aritmiile și tulburările metabolice

Medicii din Sibiu subliniază că efectele apneei obstructive nu se limitează la calitatea somnului.

„Hipoxia intermitentă, modificările presiunii intratoracice și activarea repetată a sistemului nervos autonom determină creșteri tranzitorii ale tensiunii arteriale și ale frecvenței cardiace”, explică dr. Oana Mețiu, medic pneumolog.

În timp, aceste mecanisme pot contribui la hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, boală coronariană și agravarea insuficienței cardiace. Apneea obstructivă este întâlnită frecvent și la pacienții cu fibrilație atrială, iar evaluarea tulburărilor respiratorii din timpul somnului poate face parte din controlul factorilor care întrețin aritmia.

Episoadele repetate de scădere a oxigenului, somnul fragmentat și activarea hormonală asociată stresului pot afecta și reglarea glucozei. Sindromul este asociat cu rezistența la insulină, diabetul zaharat de tip 2, dislipidemia și sindromul metabolic, dar aceste relații sunt adesea bidirecționale și influențate puternic de excesul ponderal.

Apneea poate apărea și la persoane care nu au obezitate, în funcție de anatomia căilor respiratorii, poziția în timpul somnului, vârstă și alți factori individuali.

Somnolența din timpul zilei poate crește riscul de accidente

Una dintre consecințele imediate ale somnului fragmentat este reducerea vigilenței. Pacienții pot avea dificultăți de concentrare, probleme de memorie, iritabilitate, dureri de cap dimineața sau episoade în care adorm fără să își propună.

„Persoanele cu apnee obstructivă în somn netratată prezintă un risc mult mai mare de accidente rutiere și de muncă, deoarece capacitatea de concentrare și timpul de reacție sunt afectate”, avertizează dr. Monica Sudrijan.

Riscul este deosebit de important în cazul persoanelor care conduc autovehicule, operează utilaje, lucrează la înălțime sau desfășoară activități care necesită atenție continuă.

O persoană care simte că ar putea adormi la volan nu ar trebui să continue deplasarea și are nevoie de evaluare medicală, indiferent dacă există sau nu un diagnostic anterior de apnee.

Semnele care justifică o evaluare medicală

Medicii recomandă solicitarea unui consult atunci când apar unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

• sforăit frecvent și puternic;
• pauze ale respirației observate în timpul somnului;
• treziri cu senzație de sufocare, gâfâit sau palpitații;
• somn neodihnitor și oboseală încă de dimineață;
• somnolență excesivă în timpul zilei;
• cefalee matinală;
• probleme de concentrare sau memorie;
• hipertensiune arterială dificil de controlat.

Prezența simptomelor nu stabilește singură diagnosticul. Potrivit ghidului Academiei Americane de Medicina Somnului, diagnosticul trebuie confirmat printr-o investigație obiectivă, aleasă după evaluarea clinică.

Cum se stabilește diagnosticul

Evaluarea poate include o poligrafie respiratorie efectuată la domiciliu sau o polisomnografie realizată într-un laborator de somn.

Poligrafia urmărește, în general, fluxul respirator, efortul respirator, ritmul cardiac și saturația oxigenului. Polisomnografia înregistrează suplimentar activitatea cerebrală, stadiile somnului, mișcările ochilor și alte date fiziologice.

Investigația potrivită depinde de simptome, bolile asociate și probabilitatea clinică de apnee. Testele simplificate efectuate acasă nu sunt adecvate pentru toate persoanele, iar un rezultat negativ poate necesita investigații suplimentare atunci când suspiciunea medicală rămâne ridicată.

Tratamentul este ales în funcție de severitatea bolii

Tratamentul poate include reducerea greutății corporale atunci când există exces ponderal, evitarea alcoolului înainte de culcare, modificarea poziției de somn, dispozitive orale, tratamente chirurgicale pentru cazurile selectate și terapia cu presiune pozitivă în căile respiratorii.

Dispozitivele CPAP mențin căile respiratorii deschise prin furnizarea unui flux de aer sub presiune, prevenind episoadele obstructive. Ghidul privind terapia cu presiune pozitivă recomandă această opțiune în special pacienților cu somnolență excesivă și celor la care apneea afectează calitatea vieții sau se asociază cu hipertensiune.

Tratamentul eficient poate reduce numărul episoadelor respiratorii și somnolența, îmbunătățind calitatea somnului și funcționarea din timpul zilei. La unii pacienți poate contribui și la controlul tensiunii arteriale.

În ceea ce privește prevenirea infarctului, accidentului vascular cerebral sau a altor evenimente cardiovasculare majore, rezultatele studiilor nu sunt identice pentru toate categoriile de pacienți. Beneficiul poate depinde de severitatea scăderilor de oxigen, bolile asociate și folosirea consecventă a tratamentului. Terapia nu înlocuiește tratamentul hipertensiunii, diabetului, dislipidemiei sau al bolilor cardiace.

Evaluări pentru apneea de somn la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu anunță că pacienții pot beneficia în cadrul unității de evaluare clinică, investigații specifice pentru diagnosticul sindromului de apnee obstructivă în somn și recomandări terapeutice individualizate.

Medicii subliniază că afecțiunea este tratabilă și recomandă ca simptomele persistente să nu fie puse exclusiv pe seama stresului, vârstei sau unui program aglomerat.

„Diagnosticul și tratamentul nu înseamnă doar un somn mai bun, ci și o măsură importantă de siguranță pentru pacient și pentru cei din jur”, arată reprezentanții spitalului.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.