Săptămâna mondială a alăptării 2025: Cum ajută laptele matern la prevenirea alergiilor

Considerat standardul de aur în nutriția nou-născutului, laptele matern oferă mult mai mult decât hrană. Este o sursă bogată de anticorpi, factori antiinflamatori, enzime și substanțe care ajută la dezvoltarea florei intestinale benefice. Toate acestea pregătesc sistemul imunitar al bebelușului să recunoască diferența dintre ceea ce este periculos și ceea ce este sigur – o etapă crucială în prevenirea alergiilor.

Ce spun studiile

Numeroase cercetări arată că alăptarea exclusivă în primele 4–6 luni reduce riscul de dermatită atopică și, în unele cazuri, de alergii alimentare, mai ales la proteinele din laptele de vacă (Liao et al., 2014). La copiii cu risc crescut (familii cu istoric de alergii), alăptarea poate reduce frecvența episoadelor de wheezing (respirație șuierătoare) și alte manifestări respiratorii (Lee, 2010).

Evidențele științifice actuale

Protecție parțială împotriva alergiilor alimentare și atopice
Laptele matern conține factori imunomodulatori – citokine, receptori solubili și anticorpi – care pot reduce riscul de alergii. Alăptarea exclusivă are efecte profilactice asupra alergiilor alimentare și atopice, deși dovezile sunt încă limitate și uneori contradictorii (Koukou et al., 2023).

Reducerea riscului de dermatită atopică și wheezing în copilărie
Mai multe studii au demonstrat că alăptarea exclusivă în primele 4 luni poate reduce riscul de dermatită atopică și wheezing, în special în cazul copiilor cu risc genetic crescut (Lee, 2010).

Asociere între alăptare exclusivă și reducerea sensibilizării la proteina din laptele de vacă
Un studiu longitudinal a observat o asociere între alăptarea exclusivă și reducerea sensibilizării la laptele de vacă, un alergen comun în copilărie (Liao et al., 2014).

Alăptarea reduce riscul de rinoconjunctivită alergică până la vârsta școlară
Un studiu de cohortă a raportat că alăptarea mai lungă reduce riscul de rinoconjunctivită alergică la vârste mici, cu tendință de protecție până la 6 ani (Ekelund et al., 2021).

Date contradictorii privind eczema și astmul
Alte analize sistematice au constatat o protecție slabă sau absentă împotriva eczemei și astmului, mai ales când alăptarea nu este exclusivă sau este de scurtă durată (Heinrich, 2017), (Kramer, 2011).

Cum funcționează acest mecanism?

Un aspect fascinant este modul în care laptele matern „predă” lecții de toleranță sistemului imunitar. Urme infime – micro- sau nanograme – din alimentele consumate de mamă (lapte de vacă, ouă, arahide) ajung în laptele matern. Aceste doze minuscule sunt suficiente pentru a expune blând organismul bebelușului la potențialii alergeni, ajutându-l să îi recunoască fără a declanșa o reacție severă.

Ce NU trebuie făcut – recomandările internaționale

Organizații precum OMS, Academia Americană de Pediatrie (AAP) sau Societatea Europeană de Alergologie (EAACI) atrag atenția asupra unor greșeli frecvente: NU se recomandă eliminarea preventivă a alimentelor alergenice din dieta mamei dacă sugarul este sănătos.

O dietă de probă (fără lactate, ouă sau alți alergeni) se ia în calcul doar dacă sugarul are simptome persistente (dermatită, sânge în scaun, reflux sever), iar eliminarea trebuie limitată ca durată și supravegheată medical.

Eliminările extinse și nejustificate pot duce la:

• carențe de calciu, iod sau proteine pentru mamă,
• scăderea producției de lapte,
• creșterea riscului de alergii pentru copil, din lipsa acelor micro-doze protectoare.

Diversitatea alimentară – aliat, nu dușman

În absența semnelor clare de alergie, mama trebuie să mănânce variat și să continue alăptarea fără restricții severe. Introducerea alimentelor solide poate începe progresiv, cu atenție și îndrumare medicală, dar fără teamă nejustificată. Simptome precum colicile sau refluxul ușor sunt adesea fiziologice și nu indică automat o alergie.

Alăptarea este mai mult decât un mod de hrănire – este o formă de educație imunologică timpurie. Diversitatea alimentară a mamei este un sprijin pentru copil, nu un pericol. În caz de suspiciuni, nu eliminați din dietă „din precauție”, ci consultați un medic. Hrana mamei rămâne, în cele mai multe cazuri, cel mai bun aliat al bebelușului.

Referințe:

Koukou, Z., Papadopoulou, E., Panteris, E., Papadopoulou, S., Skordou, A., Karamaliki, M., & Diamanti, E. (2023). The Effect of Breastfeeding on Food Allergies in Newborns and Infants. Children, 10. https://doi.org/10.3390/children10061046.

Lee, H. (2010). Effects of Breastfeeding on the Development of Allergies. Hanyang Medical Reviews, 30, 49-59. https://doi.org/10.7599/HMR.2010.30.1.49.

Liao, S., Lai, S., Yeh, K., Huang, Y., Yao, T., Tsai, M., Hua, M., & Huang, J. (2014). Exclusive breastfeeding is associated with reduced cow’s milk sensitization in early childhood. Pediatric Allergy and Immunology, 25, 456 – 461. https://doi.org/10.1111/pai.12247.

Ekelund, L., Gloppen, I., Øien, T., & Simpson, M. (2021). Duration of breastfeeding, age at introduction of complementary foods and allergy-related diseases: a prospective cohort study. International Breastfeeding Journal, 16. https://doi.org/10.1186/s13006-020-00352-2.

Heinrich, J. (2017). Modulation of allergy risk by breast feeding. Current Opinion in Clinical Nutrition and Metabolic Care, 20, 217–221. https://doi.org/10.1097/MCO.0000000000000366.

Kramer, M. (2011). Breastfeeding and Allergy: The Evidence. Annals of Nutrition and Metabolism, 59, 20 – 26. https://doi.org/10.1159/000334148.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.