Predicții pentru evoluția sistemului de sănătate din România în 2025

Instabilitatea politică va slăbi și mai mult sistemul public de sănătate, deja subfinanțat și nereformat, creând un cerc vicios în care lipsa reformelor și finanțarea incertă duc la plecarea medicilor, iar pacienții suferă din cauza lipsei de servicii de calitate. Dacă politicienii nu vor oferi stabilitate și viziune pe termen lung, 2025 ar putea fi un an complicat pentru sănătatea românilor

1. Criza personalului medical

Exodul medicilor și asistenților continuă, atât în România cât și în alte țări din regiune. Țara noastră va pierde în continuare specialiști în favoarea țărilor din Vest, unde salariile și condițiile de muncă sunt mult mai bune. Guvernul viitor ar putea încerca să limiteze plecările sau să ofere stimulente financiare pentru a menține personalul medical. De exemplu, România ar putea crește din nou salariile medicilor, însă fără reforme serioase, banii nu vor rezolva problema. Este posibil ca managerii să înceapă să recruteze mai agresiv medici și asistente din Asia sau Africa.

2. Digitalizarea și telemedicina

Dosarul electronic și consultațiile online vor deveni mai frecvente, dar infrastructura IT și birocrația greoaie vor încetini progresul. Vor fi în continuă expansiune serviciile de telemedicină, disponibile deja la o simplă căutare pe google celor ce doresc să facă o consultație sau să se programeze la un medic de o anumită specialitate. Adoptarea acestei tendințe va fi inegală între marile orașe și cele din zonele rurale. Rămâne problema accesului la internet și alfabetizarea digitală – pacienții în vârstă și cei din zonele defavorizate ar putea avea dificultăți în utilizarea noilor tehnologii.

3. Subfinanțare și investiții întârziate

Bugetele pentru sănătate vor rămâne insuficiente, iar multe spitale vor continua să funcționeze la limită. În România, promisiunile de spitale regionale sunt vechi de un deceniu. Dacă nu apar fonduri europene masive și voință politică, modernizarea rămâne pe hârtie. Sectorul privat, însă, crește. Spitalele și clinicile private vor continua să atragă pacienți, dar accesul va fi limitat pentru cei cu venituri mici.

4. Crize sanitare și rezistența la antibiotice

Bolile infecțioase vor rămâne o provocare, mai ales în spitalele suprasolicitate unde infecțiile nosocomiale sunt greu de controlat. Rezistența la antibiotice devine o problemă din ce în ce mai mare în regiune, iar strategiile de combatere sunt slabe. Vaccinarea rămâne un subiect controversat, cu valuri de dezinformare care ar putea afecta campaniile de imunizare pentru boli prevenibile.

5. Creșterea cheltuielilor pacienților

Pacienții vor trebui să plătească din buzunar pentru multe servicii, chiar și în sistemul public. Creșterea prețurilor la medicamente și echipamente va pune presiune pe spitale și farmacii. În România, „plicul” persistă, deși autoritățile încearcă, cel puțin declarativ, măsuri anticorupție.

Țara noastră se află astăzi într-un climat politic instabil, ceea ce înseamnă că investițiile în spitale și infrastructură vor fi amânate sau gestionate ineficient. Fondurile europene ar putea fi întârziate sau chiar blocate. Pe termen scurt, sunt posibile tăieri bugetare în sistemul public de sănătate dacă economia încetinește și guvernul trebuie să facă economii.

Lipsa de predictibilitate va face recrutarea de medici tineri și mai dificilă, mai ales în spitalele publice. În aceste condiții, dacă sistemul public devine tot mai slab, pacienții cu resurse financiare vor migra spre clinici și spitale private.

Creșterea neîncrederii în spitalele publice va duce la o polarizare a accesului la sănătate – cei care își permit vor avea servicii mai bune, iar cei fără bani vor suferi.