Postul intermitent ar putea reduce efectele stresului cronic asupra creierului

Postul intermitent a redus comportamentele asociate depresiei și a protejat mielina în mai multe regiuni cerebrale la șoareci expuși s:contentReference[oaicite:0]{index=0}ă că efectele ar putea fi mediate, cel puțin parțial, de modificarea microbiotei intestinale.

Rezultatele studiului, publicate în revista Translational Psychiatry, sunt preclinice și nu demonstrează că postul intermitent poate preveni sau trata depresia la oameni.

Șoarecii au fost expuși stresului cronic timp de 14 zile

Cercetătorii de la Chiba University și Zhengzhou University au utilizat șoareci masculi adulți din linia C57BL/6J, pe care i-au expus timp de 14 zile stresului cronic prin imobilizare.

Animalele au fost împărțite în grupuri care au primit fie acces nerestricționat la hrană, fie un regim de post intermitent. Ulterior, cercetătorii au evaluat comportamentul animalelor, integritatea mielinei și compoziția microbiotei intestinale.

Stresul cronic a determinat creșterea perioadei de imobilitate în testul înotului forțat și reducerea preferinței pentru soluția cu zaharoză. Aceste modificări sunt interpretate în studiile pe animale drept indicatori ai unor comportamente asemănătoare depresiei și anhedoniei.

Activitatea locomotorie generală nu a fost afectată, ceea ce sugerează că rezultatele testelor comportamentale nu au fost explicate printr-o reducere globală a capacității de mișcare.

La animalele care au urmat regimul de post intermitent, modificările comportamentale asociate stresului au fost semnificativ mai puțin pronunțate.

Postul intermitent a protejat mielina în mai multe regiuni cerebrale

Cercetătorii au analizat integritatea mielinei prin colorare Black-Gold II și imunofluorescență pentru proteina bazică a mielinei, una dintre componentele importante ale tecii care izolează fibrele nervoase.

Șoarecii expuși stresului cronic și hrăniți fără restricții au prezentat leziuni ale mielinei în corpul calos, cortexul prefrontal medial și hipocamp. Aceste regiuni cerebrale sunt implicate în comunicarea dintre emisfere, reglarea emoțională, luarea deciziilor, învățare și memorie.

Regimul de post intermitent a redus în mod substanțial modificările mielinei observate în aceste regiuni.

Rezultatele susțin ipoteza că stresul cronic nu produce doar modificări comportamentale, ci poate afecta și structura substanței albe. Intervențiile alimentare ar putea influența acest proces, însă mecanismele implicate nu sunt încă pe deplin clarificate.

Microbiota intestinală s-a modificat în timpul postului intermitent

Secvențierea ARN ribozomal 16S a arătat că postul intermitent a modificat diversitatea și compoziția comunităților microbiene intestinale ale animalelor expuse stresului.

Două specii bacteriene, Prevotellamassilia timonensis și Muricoprocola aceti, au fost asociate cu o integritate mai bună a mielinei și cu ameliorarea rezultatelor comportamentale.

În schimb, Anaeroplasma abactoclasticum a fost asociată cu rezultate comportamentale și cerebrale mai puțin favorabile.

Analizele funcționale au indicat, de asemenea, că postul intermitent a normalizat parțial unele dintre modificările provocate de stres la nivelul funcțiilor metabolice ale microbiotei.

Aceste asocieri nu demonstrează însă că speciile bacteriene identificate au produs direct efectele asupra creierului. Studiul indică un posibil mecanism implicând axa microbiotă–intestin–creier, care trebuie confirmat prin experimente suplimentare.

Rezultatele nu pot fi extrapolate direct la oameni

Cercetarea a fost realizată exclusiv pe șoareci masculi, într-un model experimental de stres prin imobilizare. Testele utilizate măsoară comportamente considerate asemănătoare unor manifestări ale depresiei, dar nu reproduc complexitatea depresiei diagnosticate la oameni.

De asemenea, durata intervenției a fost de numai 14 zile, iar studiul nu stabilește efectele și siguranța unui asemenea regim alimentar pe termen lung.

Nu se poate concluziona, pe baza acestor rezultate, că postul intermitent previne depresia sau repară mielina la pacienții expuși stresului cronic. Sunt necesare studii suplimentare pe animale, urmate de cercetări clinice care să evalueze dacă mecanisme similare există la oameni.

Autorii consideră că postul intermitent ar putea reprezenta în viitor o strategie nefarmacologică pentru limitarea unor efecte neurobiologice ale stresului, dar această posibilitate rămâne deocamdată o ipoteză preclinică.

Referințe

Studiul „Intermittent fasting protects against stress-induced depression and demyelination via the gut microbiota–brain axis”, realizat de Xin Ding și colaboratorii, a fost publicat la 7 iunie 2026 în revista Translational Psychiatry. O prezentare a cercetării a fost publicată și de Medical Xpress.

Xin Ding et al, Intermittent fasting protects against stress-induced depression and demyelination via the gut microbiota–brain axis, Translational Psychiatry (2026). DOI: 10.1038/s41398-026-04117-z.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.