Pîslaru: Unele grile din proiectul legii salarizării nu sunt așezate corect. Ce schimbări sunt vizate pentru angajații din sănătate

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, anunță că proiectul noii Legi a salarizării va fi corectat acolo unde consultările au scos la iveală probleme, inclusiv în grilele aferente unor familii ocupaționale. Declarațiile vin în contextul consultărilor privind noua salarizare din sectorul public, cu impact direct asupra angajaților din sănătate.

Potrivit ministrului, în ultima săptămână au avut loc două sesiuni generale de informare, una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali, urmate de consultări pe familii ocupaționale, inclusiv pentru Sănătate. Aproape 100 de persoane ar fi participat deja la discuții, iar Ministerul Muncii a primit, în doar câteva zile, sute de observații transmise atât în cadrul întâlnirilor, cât și în scris.

„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate. Și există întrebări legitime la care oamenii așteaptă răspunsuri”, a transmis Dragoș Pîslaru.

Ministrul Muncii a precizat că proiectul aflat în consultare nu este tratat ca o rundă de negocieri salariale, ci ca o încercare de a construi un sistem unitar, mai coerent și mai predictibil pentru întregul sector public.

„Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Ascultăm toate observațiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfășurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi și nu acesta este momentul”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit declarației sale, legea trebuie adoptată și pusă în aplicare până la 31 august, în contextul reformelor asumate prin PNRR și al riscului de pierdere a unor fonduri europene dacă jaloanele nu sunt finalizate la timp.

Pîslaru a subliniat și constrângerile fiscale actuale, arătând că România lucrează într-un context diferit față de cel în care reforma salarizării fusese prevăzută inițial. Ministrul a menționat reducerea deficitului bugetar, presiunile fiscale și întârzierile acumulate în implementarea PNRR.

Proiectul legii salarizării: ce ar putea urma pentru angajații din sănătate

Pentru personalul medical, proiectul este important nu doar prin noile salarii de bază, ci mai ales prin modul în care sunt reorganizate sporurile, gărzile, plata muncii în ture, plata muncii de noapte și regulile aplicabile condițiilor de muncă.

În sănătate, veniturile reale ale multor angajați depind de combinația dintre salariul de bază, sporuri, ture, gărzi și activitate în condiții speciale. Din acest motiv, modificarea grilelor și plafonarea anumitor componente salariale pot avea efecte diferite de la o specialitate la alta și de la o unitate sanitară la alta.

Proiectul prevede un sistem cu 12 grade de salarizare și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 lei. Noua lege ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Un element important pentru angajații deja aflați în sistem este așa-numita diferență salarială tranzitorie. Potrivit proiectului, dacă salariul stabilit prin noua lege ar fi mai mic decât cel avut în decembrie 2026 pentru aceeași funcție și aceleași condiții, diferența ar urma să fie menținută temporar, până cel târziu la 31 decembrie 2031.

Dragoș Pîslaru a arătat că proiectul propune eliminarea a peste jumătate dintre sporurile existente în sistemul public, ca parte a unei simplificări a salarizării. Ministrul a precizat însă că simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilități reale.

În proiect, sporurile, indemnizațiile și alte elemente salariale suplimentare sunt limitate, ca regulă generală, la 20% din suma salariilor de bază, soldelor sau indemnizațiilor lunare, raportat la ordonatorul principal de credite și la sursa de finanțare. Există însă și elemente care nu intră în acest plafon, precum plata pentru munca de noapte sau plata orelor suplimentare în anumite condiții.

Pentru personalul medical, această temă este esențială deoarece multe activități se desfășoară în ture, noaptea, în weekend, în zile de sărbătoare legală sau în condiții de risc profesional.

Documentele publice privind proiectul indică mai multe schimbări cu impact posibil asupra angajaților din sănătate.

Pentru activitatea desfășurată în ture, personalul care lucrează în trei schimburi sau în program 12/24 ar urma să primească un spor de 10% pentru activitatea în schimburi.

Pentru munca prestată în timpul nopții, proiectul menține o majorare de 25% pentru orele lucrate noaptea, această plată nefiind inclusă în plafonul general al sporurilor.

În cazul orelor suplimentare, regula de bază rămâne compensarea cu timp liber corespunzător. Dacă acest lucru nu este posibil, munca suplimentară ar putea fi plătită cu un spor de 75%, respectiv 100% pentru activitatea prestată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale sau alte zile nelucrătoare, potrivit condițiilor prevăzute în proiect.

Pentru gărzile medicale efectuate în afara normei de bază sunt prevăzute reguli specifice, inclusiv plata pe baza tarifului orar și posibilitatea încheierii de contracte individuale de muncă cu timp parțial pentru medicii care efectuează gărzi suplimentare sau pentru medici din afara unității sanitare.

Proiectul prevede și reglementări pentru sporurile acordate în funcție de condițiile de muncă. În sănătate, acestea ar urma să fie detaliate prin regulamente aprobate ulterior, cu consultarea sindicatelor reprezentative, în termen de 60 de zile de la publicarea legii.

Proiectul a generat reacții critice din partea organizațiilor sindicale din sănătate. Federația Solidaritatea Sanitară a transmis Ministerului Muncii observații și propuneri privind proiectul, în timp ce Federația SANITAS a respins public forma actuală a documentului, pe care o consideră defavorabilă pentru angajații din sănătate și asistență socială.

Principalele preocupări ale sindicatelor vizează posibila reducere a veniturilor reale pentru anumite categorii de personal, modul de plafonare a sporurilor, reclasificarea funcțiilor și impactul asupra angajaților care lucrează în condiții grele, în ture sau în zone cu deficit de personal.

În declarația sa, Dragoș Pîslaru a admis că există probleme reale în proiect și că unele grile trebuie reanalizate. Ministrul a avertizat însă că nu toate observațiile vor putea fi acceptate.

„Nu pot promite că fiecare observație va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulțumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat și că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziție”, a transmis acesta.

Pentru angajații din sănătate, următoarele săptămâni sunt importante deoarece proiectul se află încă într-o etapă în care pot fi transmise observații și pot fi făcute corecții. Miza nu este doar poziționarea unei funcții într-o grilă, ci modul în care noua lege va trata particularitățile muncii din spitale, ambulatorii, servicii de urgență, laboratoare și alte structuri medicale.

Noua lege ar urma să stabilească arhitectura salarizării în sectorul public începând cu 2027. Pentru sănătate, impactul final va depinde de forma finală a grilelor, de regulamentele privind sporurile pentru condiții de muncă și de modul în care vor fi aplicate prevederile tranzitorii pentru personalul aflat deja în sistem.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.