PALMED cere retragerea proiectului CNAS privind programele naționale de sănătate curative

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED solicită retragerea proiectului de ordin publicat de CNAS privind modificarea normelor de derulare a programelor naționale de sănătate curative, afirmând că măsura poate întârzia tratamentele pacienților și poate reduce accesul acestora la infrastructura medicală existentă.

Poziția PALMED vine în contextul proiectului publicat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate în transparență decizională, prin care sunt propuse modificări ale normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative.

Potrivit organizației patronale, proiectul CNAS nu reprezintă o reformă a sistemului de sănătate, ci „o încercare de limitare administrativă a accesului pacienților la o parte semnificativă a infrastructurii medicale existente în România”.

PALMED susține că noile reguli ar putea afecta accesul pacienților la tratament, sustenabilitatea sistemului de sănătate și utilizarea eficientă a fondurilor publice.

Una dintre principalele critici formulate de PALMED este că proiectul CNAS nu ar evalua accesul real al pacienților la servicii medicale.

Organizația afirmă că proiectul nu ia în calcul indicatori precum timpul de așteptare, listele de așteptare, continuitatea tratamentului, capacitatea efectiv disponibilă, numărul pacienților care nu pot fi preluați sau impactul întârzierii tratamentului asupra evoluției bolii.

În schimb, potrivit PALMED, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienți cu capacități declarate de furnizorii publici.

Patronatul susține că această abordare poate avea consecințe directe pentru pacienții cu boli grave, inclusiv pacienți oncologici, pacienți cu risc cardiovascular major sau pacienți cu afecțiuni neurologice cronice, pentru care întârzierea tratamentului poate influența prognosticul.

„Pentru pacienți, toate acestea reprezintă diferența dintre supraviețuire, dizabilitate sau deces”, afirmă PALMED în comunicatul transmis.

PALMED afirmă că proiectul CNAS este construit ca și cum infrastructura medicală privată nu ar exista, deși furnizorii privați reprezintă o componentă importantă a serviciilor medicale contractate în mai multe domenii.

Potrivit datelor invocate de organizație, sectorul privat ar asigura aproximativ 78,5% dintre furnizorii de servicii clinice de specialitate, 82,89% dintre furnizorii de servicii paraclinice și imagistică, aproximativ 89% din serviciile de dializă, 88% din Programul național de oncologie – tratament medicamentos și 82% din Programul național de oncologie – radioterapie.

PALMED mai susține că furnizorii privați concentrează aproximativ 43% din personalul medical al României și că, în ultimii ani, aceștia au investit sume importante în spitale, laboratoare, centre oncologice, infrastructură de diagnostic și tratament și tehnologii medicale moderne.

În opinia patronatului, evaluarea capacității sistemului de sănătate fără integrarea completă a acestui segment ar putea conduce la o imagine incompletă asupra resurselor reale disponibile pentru pacienți.

PALMED solicită conducerii CNAS să explice public de ce proiectul este inițiat în acest moment, în condițiile în care numeroși furnizori privați ar fi realizat deja investiții în infrastructură dedicată pacienților incluși în programele naționale de sănătate.

Organizația afirmă că există furnizori care au finalizat investiții și care așteaptă de peste un an aprobări și proceduri administrative necesare pentru integrarea capacităților dezvoltate în programele naționale.

În acest context, PALMED ridică mai multe întrebări privind contractele aflate în derulare, pacienții aflați deja în tratament, investițiile realizate în baza cadrului normativ existent și furnizorii care au construit infrastructură medicală, dar nu au primit încă aprobările necesare pentru a o pune la dispoziția pacienților.

Patronatul susține că modificarea regulilor după realizarea investițiilor poate afecta credibilitatea instituțiilor statului și poate transmite un semnal negativ investitorilor din infrastructura medicală.

În comunicat, PALMED afirmă că proiectul CNAS ar contrazice principiile promovate de OECD privind sistemele de sănătate orientate către pacient, acces la servicii, libertatea de alegere, reziliență și utilizarea eficientă a resurselor disponibile.

Organizația susține că, în timp ce România se află în proces de aderare la OECD, proiectul CNAS ar reduce opțiunile pacientului și nu ar include indicatori privind experiența reală a acestuia sau impactul măsurilor asupra accesului la tratament.

PALMED afirmă că dezbaterea nu trebuie privită ca o dispută între furnizori, ci ca una privind accesul pacienților la tratamentele de care depind.

PALMED cere retragerea imediată a proiectului de ordin din procedura de transparență decizională și reluarea procesului de elaborare.

Organizația solicită constituirea unui grup de lucru cu participarea tuturor actorilor relevanți, realizarea unei analize independente de impact, elaborarea unei metodologii centrate pe pacient și pe accesul real la tratament, precum și utilizarea integrală a capacităților existente în sistemul de sănătate, indiferent de forma de proprietate.

PALMED lansează, de asemenea, un apel către organizațiile de pacienți cronici, federațiile și alianțele de pacienți din România, pentru a analiza efectele proiectului și pentru a solicita CNAS răspunsuri privind impactul asupra accesului la tratament.

Organizația invită și furnizorii privați de servicii medicale și organizațiile profesionale să se alăture acestui demers.

„Pacienții nu au nevoie de statistici care demonstrează că accesul există doar pe hârtie. Pacienții au nevoie de diagnostic, de investigații și de tratament atunci când boala o impune”, transmite PALMED.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.