Mai multe organizații de pacienți cer eliminarea limitărilor pentru RMN și CT

Treisprezece organizații de pacienți solicită Guvernului României și Ministerului Sănătății adoptarea urgentă a ordonanței care elimină limitarea la o singură investigație de înaltă performanță pe an în regimul special de monitorizare a pacienților cronici. Într-un comunicat transmis joi, 22 octombrie 2026, asociațiile cer și extinderea accesului la investigații RMN și CT pentru toate persoanele cu boli cronice care au nevoie de monitorizare imagistică, indiferent de diagnostic.

Demersul are loc după ce Senatul a adoptat, la 12 octombrie, o propunere legislativă care urmărește eliminarea limitărilor pentru anumite categorii de pacienți cronici. Organizațiile consideră însă că modificările propuse nu acoperă toate afecțiunile pentru care investigațiile imagistice repetate pot fi necesare.

„Accesul la RMN și CT trebuie stabilit în funcție de necesitatea medicală, nu de diagnosticul pacientului sau de bugetul disponibil”, subliniază organizațiile semnatare.

Limitarea investigațiilor în regimul Monitor M3-M8, contestată de pacienți

De la 1 ianuarie 2026, decontarea în regimul special Monitor M3-M8 este limitată la o singură investigație de înaltă performanță pe an pentru categoriile de pacienți vizate de aceste reglementări.

Limitarea privește mecanismul special de decontare, care permite efectuarea unor investigații peste valoarea contractată lunar de furnizori cu casele de asigurări de sănătate. Ea nu reprezintă o interdicție generală de a beneficia de alte investigații decontate în condițiile obișnuite ale pachetului de servicii medicale de bază.

Potrivit asociațiilor de pacienți, restricția poate întârzia evaluarea progresiei unor boli cronice, ajustarea tratamentului și identificarea complicațiilor.

În cazul unor afecțiuni neurologice, cardiovasculare sau rare, medicul specialist poate recomanda investigații repetate, uneori la intervale de trei până la șase luni, în funcție de evoluția clinică.

Organizațiile semnalează și dificultăți în decontarea investigațiilor care presupun examinarea mai multor regiuni anatomice. De exemplu, monitorizarea unui pacient cu scleroză multiplă poate necesita examinarea creierului și a mai multor segmente ale coloanei vertebrale.

Conform comunicatului, regulile actuale permit decontarea distinctă, în afara plafonului contractat cu casa de asigurări, a unui singur segment, o singură dată pe an, în timp ce celelalte examinări depind de bugetul lunar disponibil al furnizorului.

Asociațiile cer includerea bolilor autoimune, inflamatorii și reumatologice

Unul dintre principalele obiective ale demersului este extinderea accesului la investigații imagistice de înaltă performanță pentru pacienții cu boli cronice care nu sunt cuprinși în actualele categorii administrative de monitorizare.

Organizațiile menționează mai multe afecțiuni pentru care RMN, CT sau alte investigații avansate pot avea un rol important în diagnostic și monitorizare:

• Spondilita anchilozantă și spondiloartritele axiale, pentru evaluarea inflamației active;
• Poliartrita reumatoidă și artrita psoriazică, în situațiile în care evaluările obișnuite sunt insuficiente;
• Lupusul eritematos sistemic, pentru identificarea și monitorizarea complicațiilor;
• Scleroza sistemică, inclusiv pentru evaluarea afectării pulmonare interstițiale prin CT de înaltă rezoluție;
• Vasculitele sistemice, care pot necesita examinarea vaselor de sânge și a organelor interne;
• Polimiozita, dermatomiozita și sindromul Sjögren, în cazurile în care afectarea sistemică justifică investigații imagistice avansate.

Asociațiile solicită ca eligibilitatea pentru decontare să fie determinată de indicația medicului specialist, în funcție de starea clinică și de recomandările medicale aplicabile, nu exclusiv de încadrarea pacientului într-o anumită categorie de diagnostic.

„O legislație care rezolvă problema pentru unele diagnostice, dar lasă în urmă alte persoane cu nevoi medicale comparabile, riscă să creeze noi inechități în sistemul de sănătate”, avertizează semnatarii comunicatului.

Proiectul adoptat de Senat nu este încă în vigoare

În aprilie 2026, Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea reglementărilor privind investigațiile de înaltă performanță. Potrivit organizațiilor de pacienți, actul normativ nu a fost adoptat până în prezent.

Ulterior, la 12 octombrie 2026, Senatul a aprobat propunerea legislativă L550/2026, cu 106 voturi pentru și fără voturi împotrivă sau abțineri.

Așa cum Medic24 a relatat anterior, proiectul prevede eliminarea limitei anuale pentru investigațiile de înaltă performanță și de medicină nucleară necesare monitorizării pacienților cu diabet zaharat, boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice, afecțiuni rare și boală cronică renală, la indicația medicului specialist.

Proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional. Până la finalizarea procedurii legislative și intrarea în vigoare a noilor prevederi, modificările propuse nu se aplică.

Asociațiile de pacienți solicită completarea proiectului în Camera Deputaților, astfel încât să fie incluse și afecțiunile inflamatorii, autoimune, reumatologice, musculoscheletale și sistemice.

În paralel, organizațiile cer Guvernului să adopte ordonanța de urgență pregătită de Ministerul Sănătății, considerând că aceasta ar putea elimina mai rapid restricțiile existente.

Cinci solicitări adresate Guvernului, CNAS și Parlamentului

Comunicatul formulează cinci solicitări principale: adoptarea urgentă a ordonanței de eliminare a limitării anuale în regimul Monitor M3-M8; decontarea investigațiilor recomandate medical, inclusiv a tuturor regiunilor anatomice necesare; extinderea eligibilității la toate bolile cronice care necesită monitorizare imagistică; stabilirea accesului pe baza indicației specialistului și aplicarea unitară a regulilor de decontare.

Organizațiile atrag atenția și asupra unor practici administrative pe care le consideră nejustificate, precum solicitarea unor bilete de trimitere suplimentare sau a unor declarații pe propria răspundere care nu sunt prevăzute de cadrul legal.

Potrivit semnatarilor, întârzierile în efectuarea investigațiilor pot avea consecințe asupra evoluției bolilor cronice, inclusiv prin amânarea modificării tratamentului, progresia leziunilor și creșterea riscului de complicații.

În același timp, atunci când pacienții pot efectua la timp investigațiile recomandate doar prin plată directă, accesul la monitorizare ajunge să depindă de resursele financiare personale, susțin asociațiile.

Comunicat semnat de 13 reprezentanți ai organizațiilor de pacienți

Demersul este susținut de reprezentanții a 13 organizații, printre care Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România), Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), Alianța Națională pentru Boli Rare (ANBRaRo), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), Federația UNOPA și Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania.

Semnatarii solicită o intervenție coordonată a Guvernului, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Parlamentului, pentru modificarea cadrului de decontare a investigațiilor.

„Pentru un pacient cronic, fiecare lună de așteptare poate însemna o șansă pierdută de a preveni agravarea bolii”, se arată în finalul comunicatului.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.