Long COVID, explicat la nivel imunologic: inflamația cronică persistă luni după infecția cu SARS-CoV-2

Un studiu publicat în Nature Immunology de o echipă de cercetători de la Beth Israel Deaconess Medical Center (BIDMC) arată de ce unii pacienți nu se recuperează complet după infecția cu SARS-CoV-2. Analizând probe de sânge de la peste 140 de persoane, cercetătorii au identificat semne clare de inflamație cronică și disfuncție imună persistentă la pacienții care dezvoltă long COVID, spre deosebire de cei care se recuperează complet.

Studiul, coordonat de dr. Dan H. Barouch, director al Center for Virology and Vaccine Research din cadrul BIDMC, a urmărit în timp răspunsurile imunologice și inflamatorii la pacienți cu long COVID și le-a comparat cu cele ale persoanelor neinfectate, ale pacienților aflați în faza acută a bolii și ale celor vindecați. Rezultatele sugerează că long COVID nu este determinat doar de persistența virală, ci de activarea prelungită a unor căi inflamatorii cronice.

Potrivit datelor Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane din SUA, aproximativ 15 milioane de americani sunt afectați de long COVID. Aceștia pot prezenta luni sau chiar ani simptome precum oboseală severă, „ceață cerebrală”, dispnee, intoleranță la efort și declin cognitiv, mecanismele exacte fiind până acum incomplet înțelese.

Cercetătorii au folosit o abordare integrată, integrând date despre răspunsul imun, markeri virali, expresia genică (transcriptomică) și proteinele plasmatice (proteomică). Au fost analizate două cohorte de pacienți, una din perioada 2020–2021 și o a doua din 2023–2024, cu evaluări realizate la 3–6 luni și ulterior la peste 6 luni de la infecția inițială.

Analiza a evidențiat diferențe clare în anumite căi de semnalizare imunologică, considerate semnături ale long COVID. Pacienții afectați prezentau inflamație cronică, semne de epuizare a sistemului imunitar și tulburări ale metabolismului celular, modificări absente la cei care s-au vindecat complet. De asemenea, persoanele cu un răspuns inflamator intens în faza inițială a infecției au avut un risc mai mare de a dezvolta simptome persistente, sugerând că reacția imună precoce poate influența evoluția pe termen lung.

„În prezent nu există un tratament specific pentru long COVID, iar majoritatea studiilor clinice s-au concentrat pe antivirale. Datele noastre arată însă că long COVID este caracterizat de activarea persistentă a unor căi inflamatorii cronice, ceea ce deschide noi direcții terapeutice”, a declarat dr. Dan H. Barouch.

Pe baza acestor rezultate, echipa a identificat mai multe proteine și semnături moleculare care ar putea deveni ținte terapeutice. Cercetătorii au inițiat deja un studiu clinic de fază 2a pentru evaluarea abrocitinibului, un inhibitor JAK1 aprobat în dermatita atopică, care vizează una dintre principalele căi inflamatorii identificate (NCT06597396).

Autorii consideră că înțelegerea detaliată a „peisajului imunologic” al long COVID este esențială pentru dezvoltarea unor tratamente eficiente și personalizate pentru pacienții cu simptome persistente.

Referință:

Aid, M., Boero-Teyssier, V., McMahan, K. et al. Long COVID involves activation of proinflammatory and immune exhaustion pathways. Nat Immunol (2025). https://doi.org/10.1038/s41590-025-02353-x

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.