Iată cum va arăta Spitalul Regional de Urgență Cluj

Potrivit Ministerului Sănătății, valoarea estimată a contractului de servicii este de 68.604.513,80 lei fără TVA, iar toți cei interesați au termen de depunere a candidaturilor data de 17 februarie 2020.

“După cum am mai declarat, lansarea marilor proiecte de infrastructură reprezintă un punct strategic în programul de Guvernare. Este al doilea spital regional, după cel din Iași pentru care am lansat oficial procedura de achiziție a serviciilor de proiectare. Câștigătorul desemnat, are termen 1 an de zile de la semnarea contractului să realizeze proiectul tehnic, ulterior se va demara procedura de licitație și construcția efectivă a spitalului”, a declarat Victor Costache, ministrul Sănătății.

Conform Caietului de sarcini și memoriilor consultate de Medic24, Spitalul Regional Cluj va avea 873 paturi, la care se adaugă centrele ambulatorii integrate. Spitalul Regional de Urgenţă va include atât spații pentru examinarea şi tratarea cazurilor ambulatorii cât şi celor de spitalizare.

Ansamblul proiectat cuprinde 7 etaje, avand o dezvoltare pe directia N-S. Partea dezvoltata pe lung a cladirii se intinde pe 3 etaje intregi (subsol, parter si etaj 1) si partial pe inca
3 etaje (etaj 2, 3 si 4). Trei turnuri cu sectiune patrata, ce cuprind unitatile de spitalizare, se ridica, desfasurandu-se de la etajul 2 la etajul 5 (4 etaje in total).

Un numar de cladiri mici, independente, cu cate 1 nivel, sunt prevazute in zona de sud – est a amplasamentului, pentru a adaposti spatiile tehnice si auxiliare.

Spitalul Regional de Urgenţă va avea 873 de paturi, grupate în centre medicale. Acest tip de organizare va permite tratamentul pacientului de grupuri multidisciplinare de medici, fără ca pacientul să fie mutat dintr-o secție în alta. Numărul personalului medical şi tehnic se evaluează la cca. 3.000 persoane lucrând parțial în trei schimburi.

Spitalul va dispune de o zonă cu tehnologie avansată, respectiv un centrul de diagnosticare şi tratament, care, în baza principiului eficienței, va fi accesibil atât pacienților spitalizați, cât şi celor din ambulatoriu.

Accesele de diferite tipuri vor fi independente unul de altul, deasemenea fluxurile vor fi strict delimitate. Structura funcțională aleasă permite o flexibilitate mare, asigurând utilizarea la maximum a capacităților tehnice şi a resurselor umane, precum și circuite corecte din punct de vedere epidemiologic.

Zona de spitalizare este împărțita în chirurgie medicală, obstetrică-ginecologie, pediatrie, îngrijire critică intensivă și cardiacă și îngrijire a arsurilor. Centrele vor fi organizate într-un model descentralizat, cu saloane dotate cu un singur pat sau două paturi, cu grup sanitar propriu și cu facilități care să permită un însotitor pentru pacient. Facilitățile vor respecta standardele internaționale de calitate, izolare și siguranță.

Centre de îngrijire acută

Spitalul va avea un total de 768 de paturi pentru spitalizarea continuă a cazurilor acute. Acestea vor fi împărțite între specialitățile chirurgicale și medicale incluse în șase centre.

Departamentele de îngrijire critică

În spital vor exista 105 de paturi de îngrijire critică. Toate secțiile vor include secțiile ICU / USTAC și o unitate de arsuri. Cele mai bune practici din domeniu indică faptul că secțiile cu mai puțin de 8 paturi sau mai mult de 20 de paturi vor fi probabil mai puțin eficiente, iar numărul paturilor în sală ar trebui să fie împărțit în două.

Sisteme de distribuție robotizată a medicamentelor

Produsele farmaceutice vor fi depozitate în zona de cazare și în locațiile clinice și distribuite printr-un sistem automat de distribuire (de ex., „Pyxis” sau „Omnicell”). Se preconizează sisteme de distributie robotizate, iar proiectul farmaciei spitalului va fi corespunzator. Distribuția produselor farmaceutice de la farmacia centrală va fi realizată printr-un sistem de tuburi pneumatice.

Departamentul de Radiologie va rula un sistem complet de Arhivare a Imaginilor și Comunicații (PACS). Acesta va fi legat de infrastructura informatică și sistemul informațional spitalicesc (HIS) și va permite medicilor să acceseze în mod electronic imaginile obținute în urma investigațiilor cu raze X, RMN, CT etc., în zonele de clinici și în timpul consultării pacientului. La rândul lor, serviciile de laborator care vor fi furnizate în spital vor include hematologie, biochimie, imunologie, microbiologie, citologie, histopatologie, diagnostic molecular, genetică, toxicologie și Blood Bank. Distribuirea probelor la laborator va fi efectuată printr-un sistem tubular.

Cum se va face accesul la viitorul Spital Regional de Urgență Cluj

SRU Cluj se va amplasa pe un teren la care accesul se va putea realiza din DN1/E60, pe partea stângă în sensul crescător al kilometrajului drumului. De asemenea, un al doilea acces la obiectiv se va putea realiza din strada Răzoare / strada Crizantemelor din com. Florești (aflate în prezent în reabilitare / modernizare). Prin reabilitarea acestor artere se va asigura accesul la Centura Cluj Napoca (legătura cu estul și sudul țării), iar prin DN1 – la Autostrada A3 și DN1J spre Dej, Baia Mare (legătura cu vestul și nordul țării).

În zona obiectivului, DN1 are o platformă de circa 14 m lățime, pe care sunt amenajate 4 benzi de circulație (2 benzi pe sens). Accesul carosabil rezervat salvării sau intervenţiilor de urgenţă nu va intersecta aleile de acces carosabil pentru personal şi pacienţi.

Proiectul prevede realizarea spaţiilor de parcare pentru autovehicule amplasate atât suprateran (940 locuri de parcare) cât şi subteran (456 locuri de parcare), cu asigurarea unui număr de 1396 locuri de parcare.

Este prevazuta o statie de autobuz si 3 locuri de parcare(asteptare) pentru autobuze.

Parcarea supraterană se va construi în incinta amplasamentului proiectului de investiţie, la distanţe de minimum 5 m de ferestrele saloanelor pentru pacienţii spitalului (conform prevederilor Ord. MS nr. 119/2014, art. 4c). În spaţiul destinat parcării va fi interzisă gararea autovehiculelor de mare tonaj (autovehicule peste 3,5 tone, autobuze, remorci, etc.) precum şi realizarea activităţilor de reparaţii şi întreţinere auto.

„Infrastructurile fragmentate și învechite, absența echipamentelor și tehnologiilor noi, frecvența mare a internărilor, duc la o supradimensionare costisitoare a îngrijirilor medicale în spitale și la limitarea dezvoltării metodelor mai eficiente de diagnosticare și tratament. Toate acestea au un impact semnificativ asupra sustenabilității sistemului actual de sănătate din România. Suprautilizarea serviciilor spitalicești și în special a spitalelor de acuți, între care Spitalul Județean de Urgență este atribuită în principal eșecului rolului „îngrijitor” al asistenței medicale primare, accesului limitat la îngrijirile ambulatorii de specialitate și subdiminuării alternativelor de spitalizare pentru cazurile cronice. Aceste afirmații sunt susținute de faptul că aproximativ 75% dintre cazurile spitalizate nu au fsau prezentat cu trimitere de la doctorii de familie și aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați sunt examinați în departamentul de urgență, indiferent de cauza prezentării la spital. În plus, datele referitoare la grupele diagnostice pentru spitalizarea cazurilor acute (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau prin medicina de familie (de exemplu, hipertensiunea arterială, astmul, diabetul necomplicat, otita medie la copii etc). În medie, 7% din spitalizări sunt considerate a fi evitabile, între care hipertensiune primară și cardiomiopatie hipertensivă cu insuficiență cardiacă congestivă combinată reprezintă mai mult de 25% din diagnosticele de spitalizare continuă care pot fi evitate”, se arată în memoriul tehnic.