Cât costă vaccinurile antigripale în sezonul 2026–2027: prețuri în farmacii, compensare și pașii pentru rețetă, cumpărare, transport și administrare.
HPV la bărbați: unul din cinci este infectat cu o tulpină oncogenă
Adaugă Medic24 în sursele preferate Google
Unul din cinci bărbați are HPV cu risc oncogen, la nivel global. Medicii atrag atenția asupra vaccinării și a acoperirii vaccinale reduse din România.
La nivel global, unul din trei bărbați cu vârsta de peste 15 ani este infectat cu cel puțin un tip de HPV genital, iar unul din cinci prezintă o infecție cu un tip de HPV cu risc oncogen înalt. Datele au fost prezentate la Congresul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde specialiștii au atras atenția asupra importanței vaccinării anti-HPV la ambele sexe, inclusiv la vârsta adultă.
Informațiile provin dintr-o meta-analiză publicată în revista The Lancet Global Health și au fost prezentate de prof. univ. dr. Victoria Aramă, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și UMF „Carol Davila”, în cadrul simpozionului „Extinderea vaccinării anti-HPV dincolo de cohortele primare”.
HPV la bărbați: infecții frecvente, dar fără programe de screening de rutină
Infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. În majoritatea cazurilor, organismul elimină virusul spontan, însă persistența infecției cu tipuri oncogene poate determina apariția unor leziuni precanceroase și a unor forme de cancer.
La bărbați, HPV este asociat cu dezvoltarea cancerului penian, anal și orofaringian. Spre deosebire de cancerul de col uterin, pentru aceste localizări nu există programe populaționale de screening comparabile, ceea ce poate contribui la diagnosticarea tardivă.
Potrivit datelor prezentate la congres, la nivel mondial, aproximativ un bărbat este diagnosticat la fiecare 30 de minute cu un cancer asociat infecției HPV.
Prof. Victoria Aramă a subliniat că relația dintre HPV și cancerele peniene sau anale este bine documentată, chiar dacă acestea au o incidență mai redusă decât cancerul de col uterin.
Vaccinarea băieților și a bărbaților contribuie atât la protecția individuală, cât și la reducerea circulației virusului în populație.
Vaccinarea anti-HPV poate fi efectuată și la vârsta adultă
Specialiștii reamintesc că intervalul optim pentru vaccinarea anti-HPV este între 9 și 14 ani, înaintea expunerii la virus, însă vaccinarea poate aduce beneficii și ulterior, inclusiv la adulți cu vârste de până la 45 de ani.
Riscul unei infecții HPV noi persistă pe parcursul vieții active sexual. Potrivit informațiilor prezentate la congres, primul vârf al infecțiilor este înregistrat între 20 și 25 de ani, însă infecțiile dobândite ulterior pot avea un risc mai mare de persistență.
Vaccinarea nu necesită efectuarea prealabilă a unui test HPV sau a unui examen Babeș-Papanicolau. Pentru persoanele care încep vaccinarea după împlinirea vârstei de 15 ani, schema standard presupune administrarea a trei doze.
Vaccinul previne infecțiile noi cu tipurile HPV acoperite de vaccin, dar nu tratează infecțiile deja existente. De asemenea, vaccinarea nu înlocuiește screeningul pentru cancerul de col uterin.
România oferă vaccinarea gratuită până la 26 de ani, dar acoperirea vaccinală rămâne redusă
Conform UMF „Carol Davila”, România dispune de unul dintre cele mai extinse mecanisme de compensare a vaccinării anti-HPV din Uniunea Europeană.
În prezent, condițiile de compensare sunt următoarele:
- Fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani: compensare integrală, 100%;
- Femei cu vârste între 27 și 45 de ani: compensare de 50%;
- Bărbați peste 26 de ani: vaccinarea este posibilă la recomandarea medicului, dar fără compensare.
Cu toate acestea, România rămâne printre statele europene cu cele mai mici rate de vaccinare anti-HPV.
Potrivit datelor ECDC pentru anul 2024, aproximativ 23% dintre adolescentele din România primiseră cel puțin prima doză de vaccin anti-HPV, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 70%. România înregistra astfel a doua cea mai redusă acoperire vaccinală din Uniunea Europeană.
În același timp, țara noastră continuă să înregistreze cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din UE. Potrivit datelor citate de UMFCD, aproximativ 3.500 de femei sunt diagnosticate anual cu această boală, iar circa 1.800 își pierd viața.
Rolul medicului de familie în creșterea vaccinării anti-HPV
Unul dintre mesajele principale ale simpozionului a vizat importanța recomandării medicale pentru creșterea acceptării vaccinării.
Potrivit studiilor invocate de specialiști, recomandarea explicită a unui medic poate crește de până la zece ori probabilitatea inițierii vaccinării anti-HPV.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică indică o evoluție pozitivă a numărului de doze administrate în România: de la câteva zeci de mii de doze trimestrial în 2024, la aproximativ 100.000 de doze pe trimestru în 2026.
Cu toate acestea, reticența față de vaccinare continuă să reprezinte un obstacol important, în special în ceea ce privește decizia părinților de a-și vaccina copiii.
Prof. Victoria Aramă a arătat că, în pofida accesului extins la vaccinare, România se află încă la coada clasamentelor europene privind acceptarea vaccinului, deși în ultimii doi ani se observă o îmbunătățire a acoperirii vaccinale.
Infecția HPV poate apărea și în relațiile monogame
Medicii atrag atenția că infecția HPV poate rămâne asimptomatică pentru perioade îndelungate. Prin urmare, identificarea unei infecții nu permite stabilirea momentului transmiterii sau a persoanei de la care a fost contractat virusul.
Nici utilizarea prezervativului nu elimină complet riscul de transmitere, întrucât HPV poate fi transmis și prin contact cu regiuni ale pielii care nu sunt acoperite.
În acest context, specialiștii recomandă abordarea prevenției HPV la nivelul ambilor parteneri, prin informare, vaccinare și acces la consultațiile și investigațiile indicate medical.
Datele au fost prezentate la cea de-a XIV-a ediție a Congresului UMF „Carol Davila”, desfășurată între 22 și 24 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București, cu participarea a peste 11.000 de medici, cercetători și studenți.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.






