Horațiu Moldovan contestă acuzațiile privind datoriile din sănătate

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, contestă public afirmațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, potrivit cărora sistemul sanitar ar fi acumulat datorii de peste 30 de miliarde de lei. La nouă zile după încetarea mandatului său, Moldovan solicită prezentarea documentelor care susțin această cifră și avertizează asupra confuziei dintre facturile restante și necesarul de finanțare pentru ultimele luni ale anului.

Reacția vine după ce Alexandru Rogobete a declarat, la 27 octombrie, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că fostul Guvern condus de Ilie Bolojan ar fi lăsat datorii de peste 30 de miliarde de lei, inclusiv pentru medicamente livrate și servicii medicale prestate, dar încă nefacturate.

Ministrul a descris situația de la CNAS drept una fără precedent și a susținut că programele naționale destinate pacienților cu cancer, diabet și boli cardiovasculare se confruntă cu dificultăți financiare majore. El a indicat o sumă de aproximativ 7,5 miliarde de lei în legătură cu problemele de finanțare ale CNAS.

În replică, Horațiu Moldovan afirmă că o acuzație de asemenea amploare trebuie însoțită de date verificabile, nu doar de declarații publice.

„30 de miliarde de lei «datorii în sănătate»? O acuzație uriașă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon.”

Horațiu Moldovan: Necesarul de finanțare nu este același lucru cu facturile restante

Fostul președinte CNAS insistă asupra diferenței dintre obligațiile de plată ajunse la scadență, facturile pentru care termenul de plată nu a expirat și fondurile necesare finanțării activității viitoare.

„Diferența este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt același lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plătești. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanță.”

Potrivit lui Moldovan, această diferență este esențială pentru interpretarea situației financiare a sistemului de asigurări de sănătate și pentru evaluarea activității fostei conduceri.

El solicită clarificarea sumelor datorate efectiv, a instituțiilor responsabile de plată, a beneficiarilor și a termenelor de scadență.

Ce arată cifrele prezentate de fostul președinte CNAS

În susținerea poziției sale, Horațiu Moldovan invocă datele din raportul de mandat 2025–2026, document care prezintă evoluția finanțării Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Conform acestui bilanț, la sfârșitul anului 2024 existau obligații restante de aproximativ 1,4 miliarde de lei pentru servicii medicale și medicamente. La 31 decembrie 2025, restanțele din această categorie ajunseseră la zero, situație care, potrivit lui Moldovan, s-a menținut și la sfârșitul lunii septembrie 2026.

În ceea ce privește execuția bugetară, fostul președinte CNAS evidențiază faptul că, în 2025, instituția a efectuat plăți de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în anul precedent.

O situație distinctă a existat în cazul indemnizațiilor pentru concedii medicale. La sfârșitul anului 2024, obligațiile de plată din această categorie depășeau 4 miliarde de lei, iar la 31 decembrie 2025 se situau încă la aproximativ 4,14 miliarde de lei, potrivit raportului de mandat.

Prin urmare, afirmația privind eliminarea restanțelor trebuie raportată la categoria serviciilor medicale și medicamentelor, nu la toate obligațiile financiare administrate de CNAS.

CNAS a solicitat o suplimentare bugetară de 11,22 miliarde de lei pentru 2026

Horațiu Moldovan prezintă și diferența dintre bugetul propus inițial de CNAS pentru anul 2026 și sumele aprobate ulterior.

Potrivit fostului președinte al instituției, CNAS a propus inițial un buget de cheltuieli de 97,08 miliarde de lei, însă bugetul aprobat de Parlament a fost de 82,79 miliarde de lei.

După aplicarea unor măsuri de eficientizare a cheltuielilor, instituția a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei, repartizată astfel:

• 6,45 miliarde de lei pentru finanțarea serviciilor medicale și medicamentelor;
• 4,77 miliarde de lei pentru plata indemnizațiilor aferente concediilor medicale.

Moldovan subliniază că această sumă reprezintă necesarul suplimentar estimat pentru asigurarea finanțării până la sfârșitul anului 2026, nu valoarea facturilor deja scadente și neachitate.

„Aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plățile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât și la concedii medicale. Nu înseamnă că reprezintă plăți întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30!”

Totuși, cele două valori nu pot fi comparate definitiv fără o prezentare detaliată a componentelor lor. Suma de 11,22 miliarde de lei reprezintă necesarul de suplimentare bugetară calculat de CNAS, în timp ce cifra de 30 de miliarde de lei invocată de ministrul Sănătății nu a fost însoțită, în declarațiile citate, de o defalcare completă care să permită verificarea obligațiilor incluse.

Concediile medicale: întârzieri de aproximativ 11 luni

Fostul președinte CNAS recunoaște că plata concediilor medicale reprezintă în continuare o problemă nerezolvată.

Potrivit raportului său, în octombrie 2026, casele de asigurări ajunseseră să deconteze indemnizațiile aferente lunii noiembrie 2025, ceea ce înseamnă un decalaj de aproximativ 11 luni. Moldovan compară această situație cu întârzierile care ajungeau, în unele cazuri, la doi-trei ani la începutul mandatului său.

El consideră că reducerea întârzierilor reprezintă un progres, deși admite că problema nu a fost soluționată.

„Nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune «dezastru», mai ales dacă o comparăm cu situația de la finele anului 2024”, afirmă fostul președinte CNAS.

Moldovan cere dovezi privind presupusele facturi ascunse

Un alt punct al reacției sale privește acuzațiile potrivit cărora anumite facturi ar fi fost ascunse sau amânate pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic.

Horațiu Moldovan solicită identificarea documentelor respective, a instituțiilor care aveau obligația să le înregistreze și a persoanelor responsabile.

„Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit și cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total?”

Fostul președinte subliniază și faptul că CNAS și Ministerul Sănătății gestionează bugete și responsabilități distincte, iar eventualele obligații financiare trebuie atribuite corect fiecărei instituții.

De cealaltă parte, Alexandru Rogobete a anunțat intenția de a realiza un audit financiar la CNAS. Într-un interviu acordat la 28 octombrie pentru Europa FM, ministrul a afirmat că verificările ar trebui să identifice eventuale erori administrative și financiar-bugetare, precum și modul în care au fost prioritizate plățile către furnizorii medicali.

La acest moment, declarațiile publice ale celor doi foști colaboratori instituționali prezintă evaluări divergente ale situației financiare. Stabilirea valorii obligațiilor restante și a eventualelor plăți neînregistrate necesită documente contabile și rezultatele verificărilor anunțate.

Un conflict public la scurt timp după schimbarea conducerii CNAS

Horațiu Moldovan și-a anunțat demisia la 19 octombrie 2026, încetarea mandatului fiind oficializată în ziua următoare. Plecarea sa a avut loc în contextul schimbărilor politice de la nivel guvernamental.

Într-o analiză publicată anterior de Medic24, au fost prezentate principalele rezultate și proiecte rămase în desfășurare la finalul mandatului, inclusiv digitalizarea sistemului, modificarea finanțării medicinei de familie și presiunile asupra bugetului asigurărilor de sănătate.

Schimbul de acuzații dintre fostul președinte CNAS și ministrul Sănătății are loc într-un moment în care sistemul medical așteaptă fonduri suplimentare pentru continuarea decontărilor și plata obligațiilor acumulate.

Moldovan încheie mesajul cu un apel la responsabilitate în comunicarea publică a situației financiare:

„Pacienții au nevoie de tratamente și de adevăr. Frica lor nu trebuie folosită ca instrument de mărire politică.”

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.